Ce șanse are Lia Savonea la Curtea de Justiție a UE ca să restaureze pensiile speciale. Instanța europeană tocmai i-a retezat din privilegii unui magistrat român: i-a refuzat includerea diurnei la calculul pensiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După ce legea privind pensiile speciale ale magistraților a trecut testul de constituționalitate, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și Consiliul Superior al Magistraturii au emis comunicate de presă prin care au anunțat că vor continua să „apere independența justiției” prin sesizarea instituțiilor europene competente, inclusiv a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin „acțiuni individuale cu care instanțele judecătorești vor fi învestite”, după cum preciza comunicatul CSM.

De aceea este util să examinăm ce zice Curtea de la Luxemburg în privința veniturilor magistraților – deopotrivă salarii și pensii – din perspectiva conceptului de independență a justiției. CJUE a emis două asemenea decizii în ultimele opt luni, ambele pornite din România.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis pe 8 decembrie anul trecut o decizie prin care a consolidat un principiu pe care l-a mai afirmat de câteva ori: veniturile magistraților – fie că vorbim de salarii sau de pensii – pot fi reduse, fără ca această măsură să fie considerată un atentat la independența Justiției.

Singura condiție este ca veniturile magistraților să rămână, totuși, suficient de mari, raportat la nivelul de trai din țara respectivă.

Cazul de la Luxembourg s-a născut la inițiativa judecătorului Vasile Baltag, de la Tribunalul Neamț, care s-a pensionat la 1 decembrie 2022.

În anul 2018, la un an după ce soția sa Gabriela Baltag, tot judecătoare, a fost aleasă ca membru permanent în CSM, pentru un mandat de 6 ani, Vasile Baltag s-a detașat ca judecător-inspector în cadrul Inspecției Judiciare.

În cei patru ani în care a funcționat ca inspector judiciar, Vasile Baltag a beneficiat de diurnă de detașare, reprezentând 2% pe zi din salariul său brut. Asta a însemnat un supliment la salariu de aproximativ 10.000 de lei.

În noiembrie 2022, înainte de pensionare, Vasile Baltag a solicitat Inspecției Judiciare o adeverință care să ateste veniturile sale din luna curentă, în vederea calculării pensiei – 80 la sută din venitul brut în ultima lună de activitate – dar care să cuprindă și suma primită drept diurnă. Asta ar fi însemnat, doar din diurnă, un supliment de 8.000 de lei la pensie. Inspecția Judiciară a refuzat să includă și diurna în cuantumul veniturilor, pe motiv că legislația excludea explicit diurna din calcului pensiei.

Vasile Baltag a acționat în instanță Inspecția Judiciară, iar Tribunalul Neamț a trimis o întrebare preliminară către Curtea de Justiției a UE, prin care solicita instanței europene să spună dacă tratamentul aplicat judecătorului Baltag încalcă sau nu principiul independenței justiției, dat fiind faptul că beneficiază de o pensie mai mică.

Pe 8 decembrie Curtea europeană a decis: „Principiul independenței judecătorilor nu se opune refuzului de a lua în considerare o diurnă de detașare pentru calcularea pensiei de serviciu”.

În limbaj comun: faptul că lui Vasile Baltag nu i s-a inclus diurna în calcului pensiei nu reprezintă un atac la independența judecătorilor.

Motivarea

Motivarea instanței de la Luxemburg conține o serie de linii directoare care conturează marja pe care o au statele atunci când decid să restructureze veniturile magistraților, astfel încât principiul independenței justiției să nu fie pus în discuție:

• O măsură de reducere a remunerației sau a pensiei de serviciu a judecătorilor trebuie să fie stabilită prin lege și să fie obiectivă, previzibilă și transparentă.
• O măsură de reducere a remunerației sau a pensiei de serviciu a judecătorilor trebuie să fie justificată de un obiectiv de interes general, precum imperativul eliminării unui deficit public excesiv.
• Atunci când adoptă măsuri de restricție bugetară care afectează funcționarii și agenții săi publici, un stat membru poate să decidă să aplice aceste măsuri și judecătorilor naționali.
• Principiul independenței judecătorilor nu se poate opune unei astfel de modificări, chiar dacă aceasta nu este limitată în timp, în măsura în care nivelul de remunerare a judecătorilor nou‑stabilit rămâne suficient pentru a le asigura independența.
• Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă.
• Aprecierea caracterului adecvat al remunerației judecătorilor presupune să se țină seama de situația economică, socială și financiară a statului membru în cauză. Din această perspectivă, este adecvat să se compare remunerația medie a judecătorilor cu salariul mediu din statul respectiv.
• Aceste considerații sunt valabile mutatis mutandis pentru judecătorii pensionari.

Decizia din 8 decembrie nu a fost dată în urma unui proces clasic, ci prin ordonanță motivată, care e o procedură rapidă de judecată, utilizată atunci când jurisprudența Curții este suficient de bogată, iar cazurile supuse analizei sunt similare și nu ridică probleme noi de drept.

Precedentul

Iar CJUE are jurisprudență pe acest tip de cazuri, dintre care unul tot din România. Pe 5 iunie anul trecut, CJUE a dat o altă decizie, într-un dosar în care șase judecători pensionari români au dat statul în judecată pentru că, în momentul pensionării, nu le-a fost acordată prima de pensionare, reprezentând șapte salarii brute.

Plata acestei prime a fost suspendată an de an, începând cu anul 2010, pentru ca în 2022 să fie anulată complet. Cei șase, care s-a pensionat în perioada în care plata primei era suspendată, au invocat tot un atentat la independența justiției, pentru că prima de pensionare nu le-a mai fost acordată niciodată.

Curtea de Apel București a trimis o întrebare preliminară la CJUE, care a decis că situația celor șase nu e o încălcare a principiului independenței judecătorilor. Argumentele folosite în acea decizie au fost reluate aproape integral și în dosatul judecătorului Vasile Baltag.

Câtă vreme a fost membru CSM, Gabriela Baltag, soția lui Vasile Baltag, a fost unul dintre cei mai înverșunați adversari ai supremației dreptului european și a fost o aliată fidelă a Liei Savonea, până s-au certat din motive personale. Chiar dacă nu a avut sorți de izbândă, rămâne o ironie faptul că soțul său a apelat tocmai la instituția care asigură supremația dreptului european ca să-și mai pună 8.000 de lei la pensie.

După cum o ironie este și faptul că „suveraniști” ca Lia Savonea și alți adversari ai supremației dreptului european apelează tot la Curtea de Justiție a UE – cu care Înalta Curte e în conflict deschis în problema prescripției penale – ca să readucă pensiile magistraților la nivelul avut înainte de intrarea în vigoare a legii Bolojan. Cu ce sorți de izbândă rămâne de văzut.