Ce putea face Nicușor Dan? Lecția Traian Băsescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Susținătorii fanatici ai lui Nicușor Dan i-au găsit președintelui circumstanțe atenuante pentru numirile inacceptabile de la parchete: PSD îl poate suspenda împreună cu AUR, o criză aruncă țara în aer. Însuși șeful statului a vorbit în repetate rânduri despre nevoia de stabilitate și a refuzat să critice PSD pentru atacurile non-stop la adresa lui Ilie Bolojan. Dar istoria recentă ne arată că un fost președinte a riscat totul pentru reformele din justiție. În 2007, Traian Băsescu era suspendat tot de PSD pentru că procurorii numiți de el dăduseră iama în marii corupți.

Era primul mandat al lui Traian Băsescu, cel în care începuse reformele alături de Monica Macovei, ministrul Justiției. Cei doi l-au promovat pe Daniel Morar șef la DNA, iar parchetul anti-corupție începuse marile dosare: Adrian Năstase (Dosarul Mătușa Tamara), Dan Voiculescu, George Copos (Dosarul Loteria), Ovidiu Tender (Dosarul Rafo), Dosarul Poșta Română (foștii miniștri Tudor Chiuariu și Zsolt Nagy).

DNA a produs atunci un cutremur în societate pentru că a spart gheața „imunității de facto” de care se bucurase clasa politică până atunci. Rezultatul a fost o susținere populară masivă pentru Traian Băsescu, dar și o coalizare a forțelor politice care se simțeau amenințate.

Mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, a devenit în februarie 2007 președintele unei comisii parlamentare care să investigheze presupusa încălcare a Constituției de către Băsescu. Avertismentul lui Voiculescu și al PSD era clar: oprește marile dosare sau te suspendăm. Băsescu a refuzat să facă pactul cu PSD și a venit prima mișcare: premierul liberal de la acel moment, Călin Popescu Tăriceanu, a demis toți miniștrii PDL, printre care și Monica Macovei. Cum Băsescu nu a făcut pasul înapoi nici atunci, Parlamentul a votat suspendarea sa, în ciuda avizului negativ de la CCR.

La referendumul de demitere din iulie însă, Traian Băsescu a câștigat cu aproape 75% votul popular. Susținerea reformelor și promovarea procurorilor independenți care să lupte cu corupția generalizată din clasa politică i-au adus sprijinul popular. Curajul i-a adus dividende politice. Așa a ajuns el la al doilea mandat, în care Băsescu a tolerat, la rândul lui, corupția în propriul partid și în rândul apropiaților.

Băsescu și-a riscat în 2007 cariera politică pentru un principiu corect: justiție liberă, independentă. Spre deosebire de el, Klaus Iohannis a acceptat trocul politic cu PSD și a numit procurori-șefi care au îngropat lupta cu corupția. Nu doar o dată, ci de două ori.

Același comportament lipsit de curaj l-a avut și Nicușor Dan când a numit în funcții procurori precum Cristina Chiriac, acuzată că a ascuns probe în dosarul de pedofilie al fostului episcop de Huși, Marius Voineag și Alex Florența – foștii șefi de la DNA și Parchetul General care au mimat lupta cu corupția.

Președintele pare acum paralizat de frica PSD ca un iepure în fața unei cobre. Trocul pe procurori nu anunță nimic bun pentru desemnările de noi șefi la serviciile secrete.

Numirea procurorilor-șefi e unul dintre cele mai importante momente din mandatul unui președinte și o decizie crucială pentru societate. Alegerile făcute de șeful statului dau direcția pentru miile de procurori care funcționează în sistem ierarhic. Ei înțeleg rapid dacă președintele vrea anticorupție reală sau doar un simulacru de justiție. La fel, cetățenii înțeleg dacă speranțele lor pentru o justiție eficientă și-au găsit sau nu răspunsul în deciziile președintelui.

PS: Ce ironie ca președintele să se întâlnească la mănăstire în Vinerea Mare, la două zile după numirile de procurori, fix cu doi PSD-iști de frunte. Sigur că e o coincidență, puțin probabil ca șeful statului să își asume atât de deschis buna relație cu PSD. Dar și coincidențele au rolul lor în politică.