Ce presupune starea de alertă și cât poate dura

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, care este condus de ministrul de Interne, declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe și coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă, conform ordonanței de urgență 21 din 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Potrivit actului normativ, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

Pe timpul stării de alerta se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Măsurile trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplica cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege, stabilește ordonanța.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Hotărârea de declarare a stării de alertă cuprinde:
a) baza legală;
b) perioada de aplicare;
c) măsurile dispuse;
d) obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale.

În funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.

Potrivit actului normativ, principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
a) previziunea şi prevenirea;
b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;
e) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
f) transparenta activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activa şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, că nu va prelungi starea de urgență după data de 14 mai, urmând ca din 15 mai în România să fie instituită starea de alertă.