Ce ascund garanțiile cerute de UDMR pentru desființarea Secției Speciale

Liderii coaliției au reușit să depășească blocajul din Parlament privind desființarea Secției Speciale cu prețul unui mic compromis: proiectul de lege s-a îmbogățit cu un nou amendament, depus de un reprezentant al minorităților naționale, care prevede că magistrații nu vor putea fi trimiși în judecată fără avizul CSM.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a dezvăluit public faptul că UDMR s-a luptat din greu pentru așa numite garanții împotriva unor presupuse abuzuri din partea procurorilor care ajung să ancheteze magistrați, cu argumentul că astfel de situații s-au înâmplat în trecut la DNA.

Pare un compromis minor, născut totuși din bune intenții, și anume preocuparea sinceră față de independența magistraților. Cum se explică, totuși, grija subită a parlamentarilor UDMR față de judecători și procurori, după ce sub regimul Dragnea au votat cot la cot cu PSD mutilarea legilor justiției și a codurilor penale tocmai pentru a prelua controlul asupra magistraților? Cum s-au transformat peste noapte din atacatori în apărători ai justiției? Ce miracol politic s-a produs?

În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Dacă UDMR își dorea cu adevărat ca procurorii și judecătorii să nu fie hărțuiți cu anchete abuzive, ar fi pus acest filtru la începerea urmăririi penale (așa cum a propus inițial ministrul Predoiu în legea de desființare a SIIJ, ca anchetarea unui magistrat să poată fi făcută doar cu avizul procurorului general), nu la trimiterea în judecată.

Urmărirea penală poate dura ani de zile, timp în care magistratul anchetat abuziv este practic distrus. Însă nici un tip de superimunitate acordată magistraților nu este OK, nici cea propusă de UDMR, nici cea avansată acum un an de fostul ministru al justiției. Au explicat deja asociațiile de magistrați de ce, detalii aici.

Apoi, de notat că acest scut de protecție făcut cadou magistraților a fost pus de UDMR în lege cu mâna altui deputat din grupul minorităților naționale, nu și l-au asumat cu toate că a fost ideea lor. Și asta ridică un mic semn de întrebare.

Prin urmare, cui i-ar putea folosi, totuși, această mică imunitate acordată magistraților? Cum a aterizat ea în proiectul de lege? Și de ce? Toate suspiciunile se îndreaptă în acest moment către magistrații care au comis deja infracțiuni, abuzuri și acte vădit nelegale. Câțiva dintre ei ar putea face parte chiar din Secția Specială, care i-a anchetat la ordin politic pe toți acei magistrați incomozi pentru regimul Drangea, inclusiv pe Laura Codruța Kovesi, supusă unui linșaj instituțional fără precedent pentru a o împiedica să ocupe funcția de procuror șef european.

Ei, acești procurori abuzivi, care știu bine ce au făcut, împreună cu magistrați din CSM care au lucrat pentru PSD și i-au oferit lui Dragnea consultații juridice pentru a-l ajuta să scape de pușcărie, cu toții se tem că ar putea răspunde într-o bună zi pentru faptele lor. Ei au avut primii interesul să se pună la adăpost și să facă în așa fel încât legea de desființarea a secției speciale să prevadă că magistrații nu pot fi anchetați fără avizul lor, adică al CSM.

O astfel de prevedere pusă în lege ar face aproape imposibilă anchetarea unui magistrat care a acționat abuziv la ordin politic pentru a distruge alți magistrați incomozi pentru politicienii care au condus până mai ieri România. Majoritatea magistraților din secția de judecători și aproape jumătate din plenul CSM luptă împotriva reformelor și intereselor justiției în general.

Deci superimunitatea oferită cu atâta generozitate de UDMR magistraților este cu dedicație, cu anumiți beneficiari. Nu cred că a fost inventată pentru a preveni abuzuri viitoare, ci pentru a le face aproape imposibil de anchetat pe cele comise deja mai ales de procurorii Secției Speciale sau de către unii magistrați din CSM.

Cele câteva abuzuri punctuale comise în trecut de procurori DNA reprezintă doar un pretext pentru a delegitima in corpore o instituție de care se tem în realitate și politicienii și acei magistrați care mănâncă din palma lor și le execută comenzile.

Din acest motiv, să ne amintim că atât UDMR cât și o parte din PNL nu au dorit ca, după desființarea Secției Speciale, competența de anchetare a magistraților să se întoarcă la DNA, ci au insistat să mute cumva secția specială cu totul în subordinea Parchetului General.

Ministrul justiției a explicat că a fost nevoie de acest mic compromis cu UDMR pentru a debloca din Camera Deputaților proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale. Este unul din angajamentele României luate în cadrul MCV, fără de care ridicarea mecansimului nu va fi posibilă în acest an, așa cum își dorește Guvernul Cîțu.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în Senat cu proiectul de lege și de ce noi compromisuri va fi nevoie pentru ca desființarea secției speciale să nu însemne în cele din urmă un fel de amnistie și grațiere a magistraților care au muncit cot la cot cu politicienii la distrugerea justiției sau au oferit soluții pentru salvarea unor infractori de pușcărie.

NOTĂ: Liderul deputaților UDMR, Botond Csoma, a declarat pentru G4Media.ro că propunerea de compromis agreată în final de reprezentanții Uniunii nu aparține parlamentarilor maghiari, ci ar fi fost făcută chiar de ministrul justiției, Stelian Ion. Botond mai spune că USR nu ar fi dorit să-și asume această propunere, motiv pentru care amendamentul ar fi fost depus de un reprezentant al minorităților naționale.