CCR a publicat motivarea deciziei prin care îl obligă pe președintele Iohannis să o revoce pe Ana Birchall din funcția de ministru al Justiției

Curtea Constituțională (CCR) a publicat miercuri motivarea deciziei prin care îl obligă pe președintele Iohannis să o revoce pe Ana Birchall din funcția de ministru al Justiției. Decizia fusese adoptată de CCR pe 18 septembrie, iar în comunicatul CCR de la acel moment se arăta că revocarea trebuie să fie făcută ”deîndată”.

Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni după decizia CCR, președintele Iohannis spusese că ”deciziile mele referitoare la punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale a României, de astăzi, le voi lua după publicarea și analiza motivării deciziei care va fi, probabil, publicată, în perioada imediat următoare”.

Context:

Președintele Klaus Iohannis va trebui să emită ”de îndată” decretul de revocare din funcție a ministrului justiției, Ana Birchall, în urma deciziei de azi a Curții Constituționale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Premierul Viorica Dăncilă a propus revocarea din funcție a Anei Birchall pe 23 august și numirea Danei Gârbovan în locul acesteia, dar șeful statului a refuzat.

Ulterior premierul a cerut Curții Constituționale să arbitreze acest conflict, iar judecătorii CCR au deciz azi, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” că președintele ”trebuie să emită de îndată” decretul de revocare din funcție a tuturor miniștrilor demiși de prim-ministru.

Ana Brchall a căzut în dizgrația social-democraților după acțiunile și luările de poziție în totală contradicție cu linia partidului.

Cum motivează CCR decizia de a-l obliga pe șeful statului să revoce miniștrii la propunerea primului-minstru

• ”108. (…) Curtea reține că revocarea reprezintă un mijloc legal pus la dispoziția primului-ministru pentru vacantarea unei funcții din structura Guvernului, o măsură pe care primul-ministru o propune Președintelui României exclusiv în sensul respectării formalismului și a principiului simetriei ce guvernează regimul actelor juridicede numire în funcții publice și față de care, fără a avea un drept propriu de apreciere, Președintele trebuie să se conformeze într-un termen legal de 15 zile de la data propunerii primului-ministru.
• 109.Curtea reține că Președintele României nu a emis, nici până în prezent, decretele de vacantare a funcțiilor în urma propunerilor de revocare din funcție înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, deși termenul legal de 15 zile a expirat.
• 110. Raportând cele mai sus arătate la circumstanțele specifice prezentei cauze, Curtea constată că Președintele României a încălcat dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(5) priv ind respectarea legilor, cu referire la normele incidente din Codul administrativ, mai sus indicate, precum și ale art.147 alin.(4) din Constituție, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale[Decizia nr.875/2018], refuzând să dea curs propunerii de revocare formulatăde primul-ministru, propunere față de care, așacum s-a arătat mai sus, Președintele nu are un drept de opțiune.
• 111. În concluzie, referitor la cele două propuneri de revocare înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, Curtea constată că Președintele României avea și are obligația constituțională și legală să emită cele două decrete de revocare la propunerea primului-ministru. În lipsa unei atare acțiuni până în prezent, Curtea reține că a existat și există, în continuare, un conflict juridicde natură constituțională, generat de refuzul Președintelui de a emite respectivele decrete de revocare.

Fragment din motivarea în ce privește refuzul președintelui de a numi miniștri dupa ieșirea ALDE la guvernare

• 118. În prezenta cauză, Curtea reține că primul-ministru a formulat propunerile de numire a unor miniștri titulari în  aceeași zi – 26 august 2019 – în care președintele ALDE a anunțat public ieșirea de la guvernare a acestei formațiuni politice, primul-ministru declarând public că a luat act de această decizie tot în aceeași zi. Deși destrămarea coaliției de guvernare este susținută la nivelul declarațiilor publice și are caracter politic, Curtea constată că aceasta reprezintă o situație de fapt de notorietate, care nu necesită o justificare în sens juridic, astfel că această realitate a vieții politice nu poate fi ignorată. Această nouă situație de fapt poate conduce la restructurarea Guvernului sau la formarea unei alte compoziții politice a acestuia, situație ce se identifică cu ipoteza reglementată la art.85 alin.(3) din Constituție.
• 119. Așa fiind, Curtea constată că, începând cu data de 26 august 2019,Președintele României nu mai putea exercita atribuția prevăzută de art.85 alin.(2) din Constituție, de numire a membrilor Guvernului, fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliției politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, exprimat în conformitate cu dispozițiile art.85 alin.(3) din Constituție. Din acest punct de vedere, al atribuției Președintelui României de numire a miniștrilor titulari, la propunerea primului-minstru întemeiată pe art.85 alin.(2) din Constituție, Curtea constatăcă nu există conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 201
• (…) 123. Dincolo de această observație, Curtea constatăcă Președintele României trebuia, înainte de toate, să motiveze în scris opțiunea refuzului propunerilor de numire, de îndată ce a anunțat public decizia respingerii acestora. Considerentul cu privire la schimbarea compoziției politice a Guvernului nu justifică lipsa motivării refuzului numirilor. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr.875/2018, că răspunsul Președintelui trebuie să fie exprimat clar şi fără echivoc, în formă scrisă, tocmai pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea de numire. Totodată, Curtea a precizat că lipsa totală a motivării sau o modalitate de exprimare ambiguă, imprecisă este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor interinstituţionale, cu atât mai puţin a celor derulate în cadrul unor raporturi de drept constituţional pur, cum sunt cele dintre Președintele României și primul-ministru. În consecință, Curtea constată că Președintele României a încălcat dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție, din perspectiva obligativității Deciziei nr.875/2018 și că acesta urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele din 26 august 2019

Fragment din motivarea CCR în ce privește obligarea președintelui de a numi miniștri interimari

• 133. Prin utilizarea verbului „va desemna” în cuprinsul art.107 alin.(3) din Constituție, și, implicit, al alin.(4) din acest articol, legiuitorul constituant a avut în vedere obligația, și nu posibilitatea Președintelui de a acționa în sensul numirii unui prim-ministru interimar, respectiv a unui ministru interimar. Lipsa unui text în Legea fundamentală care să instituie un termen imperativ pentru emiterea decretului Președintelui României de desemnare a unui prim-ministru/ministru interimar nu poate fi interpretatăîn sensul tergiversării sine die a îndeplinirii acestei obligații constituționale (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.875/2018, parag.88).
• 134. Numirea de urgență a miniștrilor interimari se justifică prin imperativul de ordin public reprezentat tocmai de interesul asigurării continuității funcționării ministerelor. Procedura de reconfigurare a compoziției politice a Guvernului presupune un timp de analiză și o procedură specifică, iar în toată această perioadă trebuie asigurată funcționarea permanentă și în condiții de normalitate a a Guvernului, astfel că împrejurarea modificării compoziției politice a Guvernului nu poate reprezenta un argument valid pentru refuzul numirii de către Președintele statului a miniștrilor interimari, la propunerea primului-ministru.

Foto: Valer Dorneanu (InquamPhotos / George Călin)