G4Media.ro

CCR a decis că ordonanța de urgență care reglementează starea de alertă…

CCR a decis că ordonanța de urgență care reglementează starea de alertă este constituțională ”în măsura în care nu restrânge din drepturi și libertăți” / Starea de alertă poate fi impusă de Guvern, dar restrângerea drepturilor poate fi făcută doar de Parlament

Curtea Constituțională (CCR) a decis miercuri că ordonanța de urgență 21/2004, cea care reglementează regimul stării de alertă, este constituțională ”în măsura în care nu restrânge drepturi și libertăți cetățenești”, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, starea de alertă poate fi impusă de guvern, dar orice afectare a drepturilor și libertăților poate fi făcută exclusiv prin lege adoptată de Parlament.

Decizia a fost una de interpretare, au mai precizat sursele citate.

UPDATE: Comunicatul oficial al Curții:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 lit.f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, astfel că, respectând cadrul constituțional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

Sesizarea împotriva OUG 21/2004 a fost depusă la Curte de Avocatul Poporului.

Şedinţa publică de judecată s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă, în sală fiind prezenţi doar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, un magistrat asistent, precum şi reprezentanţii Avocatului Poporului şi Ministerului Public.

Reprezentantul Avocatului Poporului, Emma Turtoi, a afirmat în faţa judecătorilor constituţionali că definiţia stării de alertă este neclară.

„Din examinarea definiţiei stării de alertă (…) constatăm că prin aceasta nu se realizează o configurare explicită a conceptului, prin indicarea unor criterii clare şi obiective pe baza cărora aceasta este instituită, legiuitorul limitându-se la a stabili generic conduita ulterioară declarării ei. Şi anume, dispunerea unor măsuri prin acte administrative ale unor organisme administrative”, a precizat Emma Turtoi.

Ea a adăugat că, în lipsa unor reglementări clare, pot fi vizate drepturi şi libertăţi fundamentale.

„Imprevizibilitatea legislaţiei primare constituie premisa unei aplicări arbitrare de către autorităţile învestite cu executarea legii, care se văd nevoite să adopte măsuri administrative şi chiar legislative după libera lor apreciere. În lipsa unor reglementări la nivelul legislaţiei primare a limitelor instituirii stării de alertă, ingerinţa generată de această stare poate viza drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv dreptul la libertate individuală, dreptul la libera circulaţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, libertatea întrunirilor, munca şi protecţia socială a muncii, libertatea economică”, a explicat reprezentantul Avocatului Poporului.

Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Public a susţinut că nicăieri în textul ordonanţei de urgenţă nu se vorbeşte de îngrădirea ori restrângerea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi a solicitat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

„Susţinerile Avocatului Poporului nu sunt întemeiate pe dispoziţiile constituţionale. (…) Noi considerăm că legea nu este lipsită de previzibilitate, de predictibilitate, textul legii fiind unul foarte clar, înţelesul normelor respective fiind foarte clar. (…) Vă rugăm să constataţi că toate aceste măsuri şi acţiuni trebuie să fie, astfel cum spune legiuitorul în ordonanţa criticată, proporţionale (…) cu situaţiile care le-au determinat, iar aplicarea lor (…) trebuie să fie făcută în condiţiile legii, cu respectarea limitelor prevăzute de lege. (…) Constatăm, din examinarea acestor dispoziţii, că ele sunt constituţionale şi întrunesc exigenţele legii fundamentale”, a spus reprezentantul Ministerului Public.

Avocatul Poporului, Renate Weber (ALDE), a sesizat pe 6 mai CCR cu o excepție de neconstituționalitate privind legislația care reglementează starea de alertă, susținând că posibilitatea restrângerii drepturilor și libertăților de către autoritățile administrative încalcă principiul separației puterilor în stat, potrivit unui comunicat de presă transmis de instituție.

Practic, Weber cere control de constituționalitate asupra ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale încalcă principiul separației puterilor, precum şi prevederile constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art. 1 alin. (5), art. 53 și 61 alin. (1) din Constituția României.

Potrivit comunicatului, Renate Weber consideră că OUG 21/2004 nu respectă principiul previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituțională, presupune o circumstanțiere detaliată, la nivel infraconstituțional, a cazurilor în care se poate declara.

”În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi, deși art. 53 din Constituție prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege”, subliniază Avocatul Poporului.

”În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilității extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituție”, mai apreciază Weber.

Potrivit prevederilor constituționale, susține Avocatul Poporului, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală. Autoritățile administrației publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor.

Pe 16 aprilie, Renate Weber a atacat la CCR și ordonanța de urgență 1/1999, care îi dă posibilitatea președintelui României să instituie starea de urgență, sesizare respinsă miercurea trecută azi de către judecătorii constituționali.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută că starea de urgență nu va mai fi prelungită în România, urmând ca, din 15 mai, să fie instituită starea de alertă (detalii aici).

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. ROMANICA E LA LIBER !

  2. Mai…mutele darviniste rasufla usurate acum! Au liber la…imp.uiat! Scoala nu, munca nu, shoping nu, baruri si restaurante nu, asa ca fuga la hoteluri si la psiholog (dupa)!

    • @CRP:
      Gresesti ! Articolul 41 din Constitutie le garanteaza dreptul la munca iar articolul 32, dreptul la invatatura ! Asa ca statul trebuie sa se ingrijasca sa le asigure ! :))))) Adica trebuie sa redeschida scolile sa redeschida total economia ! :))))))))))

      PS. Nu vrea asa ? Trebuie sa-i convinga pe pesedei sa accepte sa traca prin Parlament o lege a Lenei prelungite ! :)))))))

      PPS. Ma tem ca liberalii au luat-o din nou in barba si de data asta decisiv !

    • Uita-te in jur! Ce vezi? Copii si elevi de liceu la plimbare, la joaca, tot o chiraneala pe ei! Fara masti ei si parintii care-i insotesc, smecheri care-ti intra in fata la magazinul din colt, cand tu vrei sa iei doar o paine, ei isi iau portia de bere asa de dimineata! In fata magazinului! Strazile sunt deja full, injuraturi de la cocalari pe strada care sunt in grupuri, batrani care-ti tusesc in fata fara masca, de te trec fiorii pe sira spinarii… Ce mai, veselie maxima si o natie fericita! Doar b..oii mai lucreaza in starea asta de alerto-urgenta! Cine, ce sa faca?

    • Vroiai măști pe stradă? Da’ masca ta unde era?
      Și când s-a interzis vânzarea de bere?

  3. CCR a decis că OUG 21/2004, care reglementează regimul stării de alertă, este constituţională, mai exact nu restrânge drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

  4. Fostul președinte CCR Augustin Zegrean a reacționat după ce CCR a decis că OUG 21/2004, care reglementează regimul stării de alertă, este constituțională, mai exact nu restrânge drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. El le-a recomandat parlamentarilor să se abțină de la limitarea unor drepturi pentru ca legea să nu fie atacată ulterior la CCR.

    „Nu starea de alertă a fost declarată constituţională, ci ordonanţa de urgenţă care reglementează starea de alertă. E o diferenţă! Decizia este, oricum, normală. Asta înseamnă că se poate declara starea aceasta de alertă de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, iar toate discuţiile din ultimele zile s-au dovedit inutile.

  5. Iar apare in g4 media un titlu de text neconform cu realitatea si care bucura pe unii aiuriti .

  6. dupa ce psd va pierde majoritatea in parlament, CCR se va autonumi unic legiuitor

  7. Starea de alerta este in vigoare si cu asta basta .

  8. Starea de urgenta este constitutionala atat timp cat nu este neconstitutionala!
    Adicatelea dreptul la sanatate sau dreptul la libera circulatie? Care este peste? Ca, daca circul, s-ar putea duce naibii sanatatea! Dar pentru unii nu conteaza. Manele, seminte si bautura!!!

    Si, din pacate, granitele sunt inchise, fiindca altfel ar mai fi plecat din „specialistii” nostrii! Aia de Tandarei si Sintesti!

    • …rabdare … si covid (nu tutun):
      Sa asteptam ca molima sa penetreze portile Parlamentului.
      La cat de imbuibati sunt, au tot felul de comorbiditati. Multi dintre „alesi” sunt in mod clar in grupa de risc. S-ar putea sa-si reconsidere opinia despre „libertatea de miscare” cu care pzdistii le-au rupt dintii pnlistilor o data ce vor fi in fata portilor ATI.
      Si, faptul ca unii dintre ei nu vor crapa dupa ce vor capata boala, tot nu dovedeste nimic.
      Hai sa zicem ca doar 1% dintre ei vor da coltul… vor decide prin vot saptamana vitoare, care? Sau se vor declara eroi ca tembelul de catarama? Daca tu nu dai coltu ca esti mai voinic asa, e corect sa-i poti imbolnavii pe altii?
      E greu pentru creierele lor imbibate de osanza sa gandeasca o revenire graduala la normal, in etape cu evaluarea efectului unei masuri, sa zicem la 7-10 zile … cu piciorul mai aproape de frana si mai putin pe acceleratie.
      Intre timp ne mai intra in reflex sa ne luam niste masuri de precautie si fara sa ni se impuna…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.