G4Media.ro

Câștigă Ucraina? Va fi Putin învingător? Cum s-ar putea termina războiul din…

Sursa foto: Sergey SHESTAK / AFP

Câștigă Ucraina? Va fi Putin învingător? Cum s-ar putea termina războiul din Estul Europei

Modul în care se va termina războiul dintre Ucraina și Rusia ar putea depinde în mare măsură de rezultatul contraofensivei declanșate recent de forțele guvernului de la Kiev, susțin analiști occidentali. Retragerea Rusiei de pe teritoriile ocupate, un acord de pace fragil, victoria forțelor lui Vladimir Putin sau o intervenție a trupelor NATO de partea Ucrainei sunt câteva dintre scenariile luate în calcul de comentatori.

16 luni de război

La 16 luni de când Rusia a invadat Ucraina, războiul din Europa de Est nu pare să se apropie de sfârșit, iar luptele dintre cele două tabere continuă cu o intensitate crescută.

După ce forțele lui Putin au atacat Ucraina la 24 februarie 2022 și au ocupat teritorii întinse din sudul și estul acesteia, mii de soldați din ambele părți au murit, orașe întregi au fost reduse la grămezi de moloz, ocupanții ruși au fost acuzați de atrocități și crime de război, iar milioane de oameni au devenit refugiați.

Forțele ruse continuă să lanseze atacuri cu rachete și drone împotriva țintelor militare și civile din Ucraina, partizanii anti-Putin și sabotorii au atacat ținte de pe teritoriul rus, iar aliații ociidentali continuă să furnizeze arme și echipalemnte militare armatei ucrainiene.

Ucraina a dus o luptă mai puternică decât se aștepta oricine, respingând eforturile rușilor de a captura capitala Kiev în primele momente ale războiului și forțând armata lui Putin să se retragă de pe zone întinse în timpul unei campanii agresive desfășurate în toamna trecută.

Mai mult, președintele ucrainean Volodimir Zelenski – lăudat pentru determinarea cu care a rezistat atacurilor declanșate de trupele lui Putin – a anunțat la începutul lunii iunie că forțele sale au început contraofensiva mult așteptată.

Deși este prea devreme pentru a ști dacă ofensiva ucraineană va reuși, direcția conflictului va depinde în mare măsură de aceasta, a declarat Seth Jones, directorul Programului de securitate internațională al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (Center for Strategic and International Studies – CSIS), citat de Business Insider.

Așa cum știam într-un material recent, armata ucraineană a fost criticată pentru că folosește o strategie greșită de contraofensivă împotriva Rusiei, lucru care o transformă într-o „misiune sinucigașă.” Observatori militari aliați au afirmat că eforturile Kievului încalcă regulile de bază ale tacticii militare, atacând în mai multe direcții diferite la un moment dat, în loc să se concentreze pe o singură zonă.

De asemenea, experți militari ucrainieni au afirmat că avansul împotriva forțelor ruse este prea lent și au îndeamnat la o acțiune decisivă. „Acolo unde avansăm cu un kilometru sau cu un kilometru și jumătate, acestea sunt într-adevăr succese. Cu toate acestea, atunci când avansăm cu 100-300 de metri, acest lucru reprezintă în esență o stagnare,” a declarat fostul comandant al Forțelor Aeropurtate Ucrainene, Ivan Yakubeț.

El a subliniat că progresul lent are ca rezultat creșterea victimelor, iar costul uman al câștigării a câtorva sute de metri sau a unui kilometru devine mai mare. „Prin urmare, este imperativ ca conducerea noastră militară și politică să ia în considerare cu atenție aceste probleme, să evalueze avantajele și dezavantajele și să-și facă curajul pentru a lua măsuri decisive,” a spus Yakubeț, adăugând că în ritmul actual, „ne va lua zeci de ani pentru a ne elibera teritoriile.”

În aceste condiții, unii comentatori occidentali cred că NATO trebuie să se pregătească pentru perspectiva ca ofensiva Ucrainei să nu obțină un succes major.

Una dintre cele mai mari probleme este superioritatea aeriană deținută de ruși, căreia ucrainienii nu reușesc deocamdată să-i facă față. Este vorba, în special, de atacurile lansate de elicopterele l Ka-50 și Ka-52 ale Rusiei, care transportă fiecare suficiente rachete pentru a lovi 20 de tancuri și pot face acest lucru de la o distanță de 10 kilometri.

În timp ce apărarea antiaeriană ucraineană este afectată de atacurile repetate cu drone ieftine ale rușilor, care îi obligă pe ucraineni să-și epuizeze stocul limitat de rachete S-300 și Patriot, elicopterele federației atacă continuu blindatele armatei ucrainene. Loviturile rusilor au distrus cel puțin trei tancuri Leopard trimise de Germania, împreună cu mai multe dintre blindatele Leopard furnizate de Polonia, precum și câteva vehicule americane Bradley, folosite pentru transportul trupelor de infanterie.

Cu cel mai mare război terestru din Europa din 1945 intrat acum într-o nouă fază, Business Insider a descris cel puțin șase moduri în care ar putea să se desfășoare și să se încheie conflictul dintre Ucraina și Rusia.

Armistițiu

Următoarea etapă a conflictului va fi determinată de cât de repede sau de încet va reuși contraofensiva Ucrainei să recupereze teritoriile ocupate de ruși, a declarat Seth Jones.

Dacă eforturile ucrainienilor vor fi blocate de rezistența rușilor și ofensiva va stagna, acest lucru ar putea ridica perspectiva unor discuții cu Rusia, care ar fi probabil încurajate de unele țări occidentale, a afirmat expertul.

O opinie similară a împărtășit recent și The Telegraph, care a scris că dacă ucrainienii nu vor înregistra progrese până la summitul NATO de la Vilnius, din iulie, acest lucru ar putea amplifica scepticismul celor celor au ridicat obiecții în ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare guvernului de la Kiev.

În opinia ziarului britanic, „riscul este ca oameni ca Emmanuel Macron și Olaf Scholz să-și reînnoiască lobby-ul pentru a presa Kievul spre un tratat de pace înainte de încheierea anului.”

Dacă însă Ucraina ar fi capabilă să recupereze o parte din teritoriul ccupat de Rusia (de la actualul 20% la aproximativ 10-15%), Kievul ar fi mai puțin probabil dispus să negocieze, a afirmat Seth Jones.

Negocierile s-ar putea finaliza cu o încetare temporară a focului, care ar putea duce la o situație similară cu cea existentă între Coreea de Nord și Coreea de Sud. Niciuna dintre părțile din Peninsula Coreeană nu recunoaște că războiul început în 1950 s-a încheiat, iar tensiunile dintre ele sunt constante.

„Acesta probabil nu ar fi un sfârșit, totuși, acesta ar fi starea de război activ în declin, cel puțin temporar, și devine ceva mai aproape de un conflict înghețat care se poate încălzi sau răci în funcție de o gamă de factori,” a afirmat expertul CSIS.

În acest scenariu, Rusia ar putea spera că SUA și alte țări occidentale își vor pierde interesul pentru conflict și pentru sprijinirea Ucrainei. „Aceasta ar schimba în cele din urmă raportul de putere în favoarea Rusiei și ar permite acesteia să recucerească teritoriul așa cum și-ar fi dorit în mod ideal în februarie” trecut, a spus Jones.

Scenariul unui conflict înghețat în Ucraina nu este unul nou. În mai, POLITICO a dezvăluit că oficiali americani din diferite agenții guvernamentale și de la Casa Albă se pregătesc pentru posibilitatea din ce în ce mai mare ca războiul Rusia-Ucraina să se transforme într-un conflict înghețat care va dura mulți ani – poate decenii -, similar unor confruntări de lungă durată care există în Peninsula Coreeană, Asia de Sud și nu numai.

Un acord de pace

Este posibil ca războiul să se încheie cu un acord de pace, dar Seth Jones a spus că crede că Putin este „prea adânc implicat în acest moment,” deoarece „a angajat mult prea mult capital politic și militar în prezent pentru a se extrage din război fără a avea succese foarte clare.”

Jones a afirmat că, deși nu este clar ce va accepta Putin drept „succes,” omul forte de la Kremlin s-ar putea mulțumi ca Rusia să păstreze părți din teritoriul ucrainean pe care le-a capturat în est și sud, pe care apoi le-ar putea descrie drept obiectivul „operațiunii militare speciale” pe care a declanșat-o în februarie 2022. (Reamintim că, într-un discurs susținut la Kremlin în octombrie trecut, președintele Putin a anunțat anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zapororjie, a căror cetățeni, a spus el, vor aparține Rusiei „pentru totdeauna.”)

Întrebarea mai dificilă este la ce ar fi dispusă Ucraina să renunțe într-o înțelegere, a a declarat expertul britanic. Președintele Zelenski a afirmat constant că obiectivul Ucrainei este să recupereze toate părțile ocupate de ruși, inclusiv Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.

„Cred că (un acord de pace) este foarte puțin probabil în acest climat și cred că ar fi probabil sinucigaș atât pentru Putin, cât și pentru Zelenski să facă orice fel de concesie,” a spus Jones.

Victoria Moscovei

Scopul „operațiunii militare speciale” pe care Rusia a lansat-o în februarie 2022 a fost să preia controlul pe deplin asupra Ucrainei, însă acest lucru a eșuat după ce ucrainienii au opus o rezistență remarcabilă.

Jones a spus că este important de remarcat că Ucraina a obținut deja o victorie semnificativă prin împiedicarea rușilor să ocupe țara vecină. „Se poate spune că, cel puțin până în februarie 2022, a treia cea mai puternică armată militară din lume, după SUA și China, a fost Rusia. Așa că (ucrainienii) au împiedicat deja o operațiune rusă de tip blitzkrieg de a pune mâna pe capitala Kiev, de a răsturna guvernul și apoi fie să o integreze în Rusia sau să numească un guvern marionetă,” a afirmat expertul.

Mai mult, ucrainienii au declanșat o campanie majoră în toamna anului trecut, recuperând o parte din teritoriile ocupate de soldații lui Putin, iar la începutul lunii iunie au lansat o contraofensivă majoră în est și sud.

Deși obiectivul Rusiei pare din ce în ce mai puțin probabil, Moscova ar putea accepta o „victorie” sub forma unui acord de pace care îi oferă mai mult teritoriu decât avea înainte de începerea invaziei.

Seth Jones a afirmat că, așa cum stau lucrurile în prezent, forțele ruse au foarte puține perspective pentru operațiuni ofensive, deoarece pierderile înregistrate în bătălia pentru Bahmut au fost atât de semnificative. (Luptele pentru localitatea minieră aflată în partea de nord-est a provinciei Donețk, o parte din Donbas, inima industrială a Ucrainei și care a avut la un moment dat aproximativ 80.000 de persoane, au durat luni de zile. Forțele ruse au bombardat orașul cu artilerie începând din mai trecut și din august au lansat constant valuri de atacuri de infanterie, conduse de mercenari din Grupul Wagner, cărora li s-au alăturat noi recruți și foști deținuți din închisoare. Rușii au anunțat capturarea totală a orașului în mai).

Scopul rușilor va fi acum să consolideze câștigurile teritoriale, să împiedice forțele ucrainene să elibereze teritorii suplimentare și apoi să joace un joc de așteptare, potrivit lui Jones.

Retragerea Rusiei și victoria Ucrainei

Potrivit experților, este posibil ca, în urma contraofensivei sale actuale, Ucraina să poată obține câștiguri teritoriale în Lugansk și Donețk în est și Zapororjie în sud.

„Nu este exclus că Ucraina va putea face progrese majore, dar împingerea rușilor din tot teritoriul ocupat va fi grea,” a afirmat Jones.

Și atâta timp cât Putin este la conducerea Rusiei, pare foarte puțin probabil ca forțele ruse să se retragă complet de pe teritoriile ocupate în Ucraina. „În Rusia, conducătorilor care pierd războaiele li se întâmplă lucruri rele,” a declarat anterior Mark Cancian, un colonel american în rezervă și consilier principal al CSIS.

Dar, în ciuda faptului că liderul Rusiei s-a confruntat pe plan intern cu nemulțumiri cauzate de numărul tot mai mare de victime de război, de soarta dezastruoasă a multor recruți și a unei economii afectate de sancțiunile internaționale, țarul de la Kremlin pare să nu dea semne de retragere.

Deși șansele ca el să fie răsturnat printr-o lovitură de stat sunt poate mai mari decât oricând, experții au declarat anterior că liderul rus și-a „protejat regimul la lovituri de stat.”

Chiar dacă Rusia ar suferi pierderi majore în Ucraina, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și șeful armatei, Valeri Gerasimov, vor fi probabil cei care își vor asuma vina, nu Putin.

Pe de altă parte, o retragere totală a Rusiei ar putea fi posibilă dacă Putin ar fi înlăturat de la putere sau ar muri. Zvonurile au circulat, de asemenea, de mult despre presupusele sale probleme de sănătate, deși informațiile și experții militari americani au avertizat că nu există dovezi credibile că liderul rus este bolnav.

În acest context, un fost agent al Biroului Federal de Investigații (FBI) din Statele Unite a prezis, într-un comentariu făcut pentru G4Media, că președintele Putin va fi răsturnat de la putere, iar Rusia va traversa o perioadă de haos până când va apărea un alt om puternic care să preia frâiele federației. În opinia lui I.C. Smith, coloneii ruși, și nu generalii care au fost la conducere alături de Putin, s-ar putea afla în fruntea revoltei împotriva liderului de la Kremlin, în timp ce oligarhii ar putea avea și ei un cuvânt greu de spus în eliminarea lui din fruntea Rusiei.

Declarațiile fostului agent FBI au fost făcute în condițiile în care un material din Bloomberg a indicat că numeroși membri ai elitei rusești sunt din ce în ce mai sceptici cu privire la capacitatea omului forte de la Moscova de a câștiga războiul din Ucraina.

Război pe termen lung

O posibilitate luată în calcul este ca luptele dintre Ucraina și Rusia să continue să dureze luni sau chiar ani de zile, fără a avea un câștigător clar. În acest scenariu, conflictul ar putea deveni în esență un război de uzură, în care ambele părți încearcă să se epuizeze reciproc până la colapsul uneia dintre ele.

Potrivit expertului CSIS, nu este clar care tabără ar putea rezista mai mult timp. În timp ce Ucraina beneficiază de asistență militară și financiară semnificativă din partea Occidentului, Rusia are mai multă forță de muncă brută și poate să treacă peste o mulțime de cadavre,” a spus Jones. Așa cum s-a întâmplat în bătălia pentru Bahmut, când sursele au relatat că valuri întregi de soldați ruși, prost antrenați și lipsiți de echipamentul de bază, au fost trimise constant să atace pozițiile ucrainienilor.

Experții au afirmat că este important de menționat că armata Rusiei a fost semnificativ slăbită de acest conflict, suferind pierderi mari în ceea ce privește soldații și armamentul.

Generalul Mark Milley, șeful Statului Major al Statelor Unite ale Americii, a declarat în mai că războiul va continua pentru decenii, deoarece Rusia se va lupta să-și atingă obiectivele din punct de vedere militar. Numărul mare de soldați la care poate apela Rusia înseamnă că este puțin probabil că Ucraina va putea să-și revendice întreg teritoriul ocupat, a adăugat generalul american.

„Asta înseamnă că lupta va continua, va fi sângeroasă, va fi grea. Și la un moment dat, ambele părți fie vor negocia un acord, fie vor ajunge la o încheiere militară” a conflictului, a spus Milley.

Războiul nuclear și/sau intervenția NATO

Președintele Putin a făcut în mod repetat amenințări nucleare de când a început invadarea Ucrainei și a susținut că declarațiile sale „nu au fost o cacealma.”

De exemplu, în discursul televizat de la mijlocul lunii septembrie 2022 în care a anunțat mobilizare militară parțială a aproximativ 300.000 de forțe de rezervă pentru a lupta în Ucraina, țarul de la Kremlin a spus că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare dacă teritoriile rusești sunt amenințate. Liderul de la Moscova a afirmat că Rusia va folosi „toate armele” pentru a se apăra, acuzând aliații NATO că „șantajează” Moscova cu utilizarea armelor nucleare.

„A fost lansat și șantajul nuclear. Este vorba nu numai despre bombardarea centralei nucleare Zaporojie, încurajată de Occident, care amenință cu o catastrofă nucleară, ci și despre declarațiile unor reprezentanți de rang înalt ai principalelor state NATO despre posibilitatea și permisiunea folosirii armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei – a armelor nucleare,” a comentat omul forte de la Kremlin.

„Celor care își permit să facă astfel de declaraţii despre Rusia, aș vrea să le reamintesc că țara noastră dispune şi ea de diverse mijloace de distrugere, iar în privinţa unor componente – chiar mai moderne decât cele ale țărilor NATO. Și dacă integritatea teritorială a țării noastre va fi amenințată, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a apăra Rusia și poporul nostru. Aceasta nu este o cacealma,” a spus Putin, care i-a asigurat pe cetățenii ruși că „integritatea teritorială a Patriei noastre, independenţa şi libertatea noastră vor fi asigurate – subliniez din nou acest lucru – cu toate mijloacele de care dispunem. Și cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că roza vânturilor se poate întoarce în direcția lor.”

Potrivit datelor oferite de Federation of American Scientists și Arms Control Association, Rusia are între 5.977 și 6.257 de focoase nucleare. Circa 1.588 dintre ele sunt desfășurate strategic, fiind amplasate pe rachete intercontinentale și la bazele de bombardiere grele.

Business Insider a scris că cancelariile și experții din Occident sunt divizați cu privire la cât de serios să ia amenințările lui Putin. De exemplu, Seth Jones de la CSIS a spus că există riscuri mari implicate în utilizarea armelor nucleare, inclusiv efectele nucleare pe teritoriul propriu al Rusiei.

Dacă forțele ruse se confruntă cu un dezastru militar pe scară largă, Putin ar putea folosi o armă nucleară pe câmpul de luptă, dar Jones a spus că riscurile ar depăși probabil orice beneficii.

„Există o mulțime de riscuri implicate în a traversa acel tabu nuclear, din punct de vedere politic, diplomatic. Ce ar însemna asta pentru regimul lui Vladimir Putin? Cred că SUA au comunicat deja destul de ferm că este imposibil de spus ce se va întâmpla dacă Rusia ar folosi arme nucleare,” a spus expertul.

Nu este clar dacă NATO s-ar implica în acest scenariu, a adăugat Jones. Un înalt oficial occidental a spus anterior că o lovitură nucleară rusă ar putea declanșa „un răspuns fizic” din partea NATO.

Într-un material anterior pentru G4Media, scriam – citând experți americani – că Statele Unite ar putea răspunde la un eventual atac nuclear efectuat de trupele lui Putin împotriva Ucrainei printr-o lovitură convențională limitată asupra forțelor sau bazelor ruse direct implicate în atac ori chiar printr-un bombardament nuclear. Alte voci recomandă însă ca, în cazul unui atac atomic lansat de Moscova pe teritoriul ucrainean, SUA să se abțină de la atacarea Rusiei pentru a nu risca extinderea conflictului.

Cu toate acestea, Jones a spus că declararea de către NATO a războiului împotriva Rusiei ar putea crea un conflict major care ar putea atrage alte țări, precum China. Implicarea Beijingului în conflict este un rezultat pe care, foarte probabil, alianța nord-atlantică dorește să-l evite.

În schimb, cred experții, NATO va căuta mai întâi să intensifice sancțiunile împotriva Moscovei și apoi să continue sa sprijine Ucraina cu arme.

Surse: Business Insider, Wall Street Journal, The Defence Post, The Telegraph, Politico, Bloomberg, Al Jazeera

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...