Castelele de pe Valea Loarei, ameninţate de schimbările climatice, încearcă să se adapteze la un viitor incert

Inundaţii excepţionale, secete recurente, grădini aflate în stare de degradare: castelele de pe Valea Loarei, la fel ca o mare parte a patrimoniului francez, nu au fost scutite de numeroasele consecinţe ale schimbărilor climatice, ajungând în punctul în care sunt uneori ameninţate de deteriorări costisitoare, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

În ultimii ani, „scăderea puternică a debitului Loarei nu a rămas fără consecinţe asupra castelelor emblematice de pe malurile fluviului”, a avertizat Reseau Action Climat (RAC) în 2024, într-o cartografiere, pe regiuni, a impacturilor crizei climatice în Franţa şi a repercusiunilor acesteia asupra patrimoniului.

Castelul Chenonceau, de exemplu, a cărui fundaţie este scăldată de apele râului Cher, principalul afluent al Loarei, „este deosebit de expus în faţa perturbărilor climatice şi a variaţiilor regimului hidrologic”, a detaliat Etienne Barthelemy, arhitectul-şef al monumentelor istorice franceze.

„Dacă pilonii din lemn utilizaţi în structura fundaţiei se află când în aer, când în apă, putregaiul natural care se instalează în ei devine mai consistent” şi îi fragilizează, a avertizat Etienne Barthelemy, citând consecinţele notabile ale secetei prelungite din 2022.

În schimb, în timpul perioadelor cu ploi deosebit de importante, aşa cum s-a întâmplat în iarna trecută, „debitul mare al râului Cher poate ‘spăla’ zidăria şi crea o presiune mare asupra pilonilor”, care poartă deja „cicatrici consecutive de la impacturile cu trunchi de copaci care i-au lovit”.

Urcând de-a lungul fluviului, toate castelele de pe Valea Loarei, adevărate bijuterii inestimabile şi obiective de neratat pentru turiştii din lumea întreagă, sunt în cele din urmă ameninţate de efectele directe ale schimbărilor climatice.

„Grădini care trebuie regândite”

La Castelul Azay-le-Rideau, o bijuterie renascentistă construită sub patronajul regelui Francisc I, este supravegheat cu mare atenţie nivelul apei din cele două braţe ale râului Indru, care îl înconjoară, în contextul în care acest nivel scade de la an la an.

Valurile de căldură au dus, de asemenea, la înmulţirea algelor invazive în jurul edificiului, obligând echipele de grădinari să intervină în fiecare săptămână în bazinele de apă pentru a limita proliferarea lor. În trecut, astfel de intervenţii aveau loc o dată pe lună.

„Pentru a gestiona un monument istoric precum acesta, acţionăm aproape permanent în condiţii de incertitudine, încercăm să inventăm soluţii pe măsură ce apar avarii”, a dezvăluit administratorul său, Benoit Grecourt.

Punctul său de vedere este împărtăşit şi de primarul din Amboise, Brice Ravier, care, până de curând, era îngrijorat de riscul unei alunecări de teren pe domeniul castelului regal din oraş, unde „între 6.000 şi 9.000 de tone de pământ ameninţau să se prăbuşească” la începutul lunii februarie, un pericol „asociat în mod direct cu ploile puternice” din toamna anului trecut.

Această perturbare majoră a dus la evacuarea a peste 50 de persoane, potrivit edilului francez, care s-a declarat „uşurat că toate persoanele evacuate au putut să se întoarcă la casele lor până la sfârşitul lunii iunie”, în urma unui proiect de consolidare în valoare de 2,5 milioane de euro.

O altă consecinţă majoră este aceea că administratorii acestor castele istorice se gândesc, de asemenea, la parcurile din jurul edificiilor, în condiţiile în care cele mai multe dintre ele au fost proiectate în secolul al XIX-lea.

„Un proiect naţional”

Ca şi în cazul grădinilor în stil francez ale Castelului Chambord, există provocări şi la Castelul Azay-le-Rideau, unde „parcul, proiectat în secolul al XIX-lea, conţine o mare varietate de plante şi de copaci care suportă cu greu aceste schimbări climatice”, a declarat Benoit Grecourt.

Aceste lucrări trebuie efectuate „fără a trăda identitatea iniţială” a sitului: înlocuirea anumitor specii de plante cu altele care consumă mai puţină apă este una dintre principalele abordări.

Astfel de schimbări şi proiecte anticipative vor necesita investiţii substanţiale, estimate la 10 milioane de euro numai pentru lucrările de restaurare de la Castelul Chenonceau, a precizat Etienne Barthelemy.

Cu atât mai mult cu cât, chiar înainte de începerea lucrărilor de restaurare, costisitoarele studii electronice care sunt necesare nu sunt încă incluse în costul estimat al lucrărilor.

„Construcţia străveche a dat dovadă de-a lungul secolelor de uimitoare capacităţi de adaptare, rezilienţă şi soliditate, dar astăzi se află într-o stare proastă”, a precizat Etienne Barthelemy, dând totuşi asigurări că evită orice formă de „panică”.

Însă „o dezbatere comună la care să participe specialişti, politicieni şi filantropi” ar trebui să aibă loc, sugerează el, pentru a aborda acest „mare proiect naţional”.