Casele președinților: Nicușor Dan, în chirie / Iohannis, un milion de euro datorie la Stat după ce și-a însușit ilegal un imobil / Băsescu, declarat colaborator al Securității, și-a recuperat privilegiile în instanță / Iliescu, ”sărac și cinstit”, a cumpărat o casă de la RAPPS cu 7100 de dolari

Nicolae Ceaușescu, dictatorul care a condus România timp de 24 de ani, avea în fiecare județ cel puțin o vilă de protocol, cabane de vânătoare sau case de odihnă. Nu erau ale lui personal, aparțineau Partidului Comunist, însă era singurul cu drept de ședere. Numărul lor trecea de o sută în anii ’80, iar pasiunea președinților României pentru locuințe s-a păstrat mai mult sau mai puțin și la următorii lideri, post comunism.

Spre exemplu, actualul președinte Nicușor Dan și familia sa trăiesc în continuare în chirie în aceeași locuință de pe vremea când Dan era primarul Capitalei. Tema a fost dezbătută intens și în campania electorală din primăvara acestui an, dar și după ce Dan a fost ales președinte.

În această vară, jurnaliștii Antena 3 relatau că Nicușor Dan încă nu se mutase cu familia în vila de protocol care îi revine conform legii. Președintele a transmis după alegeri că va urma o ”perioadă de tranziție” în care va continua să locuiască în imobilul închiriat pentru ca cei doi copii ai săi pe care îi are împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, să nu sufere de pe urma schimbării și a posibilei pierderi a cercului de prieteni în care aceștia au crescut.

Dar în ce situații imobiliare sunt sau au fost foștii președinți ai României?

• Ion Iliescu, ”sărac și cinstit”, dar cu vilă în Primăverii cumpărată cu 7.100 de dolari

”Mai bine sărac şi cinstit, decât bogat şi hoţ”, spunea Ion Iliescu într-o prelegere ținută în fața membrilor PSD, în anii 2000.

Cu toate că a promovat stilul de viață cumpătat, chiar auster, Ion Iliescu a locuit într-o vilă de lux în Primăverii, cumpărată cu doar 7.100 de dolari, în anul 1997.

A ajuns să o achiziționeze cu acești bani beneficiind de o lege dată de social-democrați spre sfârșitul anului 1996, când oamenii lui Iliescu au simțit că vor pierde puterea în favoarea lui Emil Constantinescu.

Revoluția l-a prins pe Iliescu într-o vilă din apropierea Statuii Aviatorilor, în postură de chiriaș, iar apoi a beneficiat de locuințe de protocol.

Înainte de venirea lui Constantinescu la Cotroceni, premierul Nicolae Văcăroiu a emis o Ordonanță prin care chiriașii RAAPPS își puteau cumpăra locuințele unde locuiau cu chirie.

Viorel Hrebenciuc, șef al Secretariatului General al Guvernului în acea perioadă, a semnat atunci peste 50 de ordine speciale prin care apropiații PDSR au achiziționat de la RAAPPS locuințe luxoase, situate în cartierele Primăverii și Dorobanți, la prețuri cuprinse între 1.000 și 15.000 de dolari, a scris atunci Evenimentul Zilei.

Ion Iliescu și-a cumpărat atunci apartamentul din strada Moliere cu 55 milioane de lei, aproximativ 7.100 de dolari, la cursul de atunci. Curtea de circa 1.000 mp i-a fost dată în proprietate, printr-un act administrativ, de către premierul Călin Popescu Tăriceanu, mai târziu, în perioada mandatului său, deoarece fostul președinte Ion Iliescu nu era proprietar și pe terenul din jurul imobilului, potrivit unei anchete a ziarului Evenimentul Zilei din anul 2015.

După apariția legii, în 2001, Iliescu a beneficiat de toate facilitățile prevăzute pentru un fost șef de stat.

---

• Emil Constantinescu ”s-a mutat” la Palatul Cotroceni direct de la bloc

Emil Constantinescu a locuit la bloc până să devină președinte al României. După ce a fost ales în cea mai importantă funcție din stat, el a locuit într-o vilă de protocol, care se afla în apropierea TVR.

În această perioadă de 4 ani, Constantinescu a vândut apartamentul de la bloc. Până în 2001, la apariția legii care dădea dreptul la locuință de protocol pentru foștii președinți, Emil Constantinescu și soția sa au locuit cu chirie, în zona Bisericii Elefterie. După apariția legii s-a mutat într-o vilă situată în apropiere de Șoseaua Kiseleff, unde locuiesc și acum.

---

• Băsescu, abonat la case luate de la stat

Traian Băsescu a avut, de când s-a ştiut, casa personală pe lista priorităților. La cinci ani de la plecarea tânărului ofiţer de marină în primul său voiaj şi la şapte de la semnarea notelor informative cu pseudonimul ”Petrov”, Traian Băsescu primea un apartament de la stat, potrivit Mediafax.

După Revoluție, în 1992, pe când era ministru al Transporturilor în guvernul Stolojan, Traian Băsescu a cumpărat apartamentul respectiv, achitând pe loc suma de 140.000 de lei, cam 630 de dolari, la vremea respectivă.

Odată cu venirea lui Traian Băsescu la Bucureşti, el a locuit o vreme într-un apartament din cartierul Militari, până când, pe 10 ianuarie 1991, Primăria Capitalei punea la dispoziţia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din str. Argentina nr. 2, bloc 12, etaj 2, care i-a fost repartizat.

Ajuns apoi ministru al Transporturilor, Băsescu a primit repartiție o vilă situată în Bulevardul Aviatorilor, la numărul 57. Aici plătea o chirie lunară de numai 1.749 lei.

După ce a fost ales primar al Bucureștiului, Traian Băsescu şi-a ”repartizat” sieşi un etaj într-o casă pe strada Ştefan Mihăileanu, în sectorul 2.

A fost un caz intens dezbătut în presă, pentru că, deşi avea unde să locuiască, Băsescu nu ar fi avut nevoie de o altă locuinţă”. S-a deschis chiar un ”Dosar Mihăileanu”, Băsescu fiind cercetat pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii.

Traian Băsescu a rămas şi ca preşedinte cu ”obsesia caselor”. Spre sfârşitul mandatului, s-a apucat să-şi renoveze ”Vila Dante”, una din cele mai elegante reşedinţe ale Capitalei, ceea ce a costat aproape 2 milioane de euro.

Dar scandalul izbucnit, cât şi schimbările politice, l-au împiedicat să intre în ”folosinţa” ei, ca locuinţă destinată ”fostului preşedinte”. Exact cazul Klaus Iohannis, câțiva ani mai târziu.

Băsescu a trebuit să se mulțumească doar cu vilă de 350 de metri pătraţi, şapte camere, două dependinţe şi o curte de aproximativ o mie de metri pătraţi. Vilă din care a fost evacuat după ce a fost declarat colaborator al Securității.

În acest an, Băsescu s-a întors într-o locuință de protocol, după o decizie a Guvernului luată după ce, pe 1 iulie, Curtea Constituțională (CCR) a decis că legea prin care se anulează drepturi ale persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român este neconstituțională.

---

• Klaus Iohannis, primul președinte executat silit de stat

Fostul preşedinte Klaus Iohannis a fost executat silit de Fisc şi a fost nevoit să predea casa din centrul Sibiului pe care a ocupat-o ani la rând. Inspectorii ANAF au schimbat deja yala imobilului, iar familia Iohannis trebuie să achite în plus aproape un milion de euro după ce au folosit ilegal imobilul, încasând chirie de la Banca Raiffeisen, care avea aici o agenție.

În 2016 instanţele au stabilit definitiv că imobilul a fost obținut printr-un act de moştenire falsificat. În 2024, ICCJ a stabilit executarea imobilului.

Pentru că nu a fost predat de bunăvoie, inspectorii fiscali au fost nevoiţi acum să meargă cu un executor judecătoresc la locuinţa fostului preşedinte. Acesta le-a comunicat telefonic că este de acord cu executarea, dar nu s-a prezentat să predea cheile, iar inspectorii au spart uşa şi au schimbat yala.

Klaus Iohannis va trebui să dea în plus statului român 4,7 milioane de lei, bani obţinuţi din închirierea imobilului. La această sumă se adaugă dobânzi şi penalităţi.

Iohannis mai are însă alte 6 proprietăți obținute, așa cum spunea înainte de a deveni președinte, din banii obținuți după ce a dat elevilor meditații la fizică.

„Sunteti un om sărac?” a fost întrebat Iohannis în 2014, într-o emisiune ProTV. „Nu, dar nici bogat – ca să previn următoarea întrebare”,  a răspuns cel care era pe atunci primarul Sibiului.

El avea, conform declarației de avere din 2013, trei case și trei apartamente în municipiul Sibiu.

Întrebat atunci cum a ajuns în posesia acestor locuințe și care este sursa de finanțare, Iohannis a explicat că le-a cumpărat din banii personali.

„Din relativ puțini bani și ce am avut totusș, am pornit cu soția de la un apartament de 4 camere pe care ni l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani și bani adunați din meditații, din salarii, am făcut următoarea achiziție, am închiriat-o, am adunat banii, am mai făcut una, am închiriat-o. Alte afaceri, nu …”, a răspuns Klaus Iohannis.

RAPPS făcea, pe modelul inițiat de Băsescu, o investiție 7 milioane de euro, bani publici, în renovarea unei vile din București, pentru Iohannis și soția sa.

Vila se afla pe Bulevardul Aviatorilor 86, din București, și a fost timp de peste 20 de ani sediul Partidului Național Liberal.

După scandalul mediatic de atunci, vila nu i-a mai fost atribuită fostului președinte, iar Iohannis s-a mutat acasă, la Sibiu.

În martie 2024, Iohannis susținea că nu a solicitat nicio locuință pentru perioada de după terminarea mandatului.