Live VIDEO Ce priorități au candidații pentru șefia DNA. Viorel Cerbu: Vreau să schimb percepția publică a DNA ca o instituție de forță / Tatiana Toader: Trebuie să prevenim scurgerea de probe din dosare în presă / Vlad Grigorescu: Vreau reorientarea DNA spre combaterea corupției la nivel înalt

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cei trei candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al DNA au susţinut marţi interviurile în faţa comisiei constituite la Ministerul Justiţiei. Singurul care a criticat scăderea activității DNA a fost Vlad Grigorescu, actual procuror DIICOT, care a anunțat că vrea reorientarea DNA spre combaterea corupției la nivel înalt. El a descris DNA în termeni de ”stagnare operațională, presiuni procedurale și vulnerabilitate în fața factorilor externi”.

În schimb, Viorel Cerbu și Tatiana Toader, actualii șefi adjuncți ai DNA, și-au concentrat proiectele pe teme care țin de birocrația internă a instituției.

Concursul pentru șefia DNA are loc în condițiile în care actualul șef al instituției, Marius Voineag, nu a candidat pentru al doilea mandat, ci și-a depus candidatura pentru postul de adjunct al Procurorului general.

Vezi mai jos înregistrările VIDEO și cele mai importante declarații ale celor trei candidați la șefia DNA.

Ora 12.50: Procurorul Tatiana Toader, candidată pentru șefia DNA, își susține proiectul:

Declarații Tatiana Toader:

• DNA e o structură atractivă din punct de vedere al resurselor umane
• Am identificat nevoia implementării unui mecanism intern de prevenire si detectare a scurgerii de probe in presă
• Trebuie să furnizăm acuzații foarte solide în materie penală și de aceea prin procurorii șefi secție să se exercite pârghiile legale prin soluționarea plângerilor, prin infirmările din oficiu, astfel încât acest standard al calității pe faza de urmărire penală să fie menținut la standard cât mai înalt
• Nu văd nevoia unei îmbunătățiri a comunicării publice a DNA

Context. Procuroarea Tatiana Toader a fost membru CSM, iar în trecut a fost prim-procurorul Parchetului Sectorului 2, potrivit CV-ului de pe site-ul dna.ro. A terminat facultatea de drept la Universitatea Ovidius din Constanţa. În ultima declaraţie de avere din 2024 a raportat un apartament de 64 de m2 în Bucureşti, un Audi A3 din 2014 şi un credit de 91.000 de franci elveţieni. A declarat un salariu net lunar de 4.500 de euro plus restanţe salariale de 10.000 de euro. Are doi copii minori. Procuroarea Tatiana Toader nu e cunoscută pentru dosare de mare anvergură, ci mai mult pentru munca de organizare din spatele scenei.

Ora 11: Procurorul Vlad Grigorescu, candidat pentru șefia DNA, și-a susținut proiectul:

Declarații Vlad Grigorescu:

• Datele obiective din raportul de bilanţ, apreciez eu că indică un fapt pe care trebuie să ni-l asumăm cu onestitatea profesională, şi anume că există o discrepanţă tot mai mare şi mai vizibilă între efortul instituţional depus şi rezultatele judiciare şi instituţionale obţinute. Nu vorbim de o instituţie care nu funcţionează, ci vorbim despre o instituţie care funcţionează, aş spune eu, într-o realitate care s-a schimbat mai repede decât mecanismele sale interne
• această situaţie se reflectă în scăderea numărului de rechizitorii faţă de anii anteriori, în stabilizarea activităţii la un nivel inferior, în modificarea structurii cauzelor şi în creşterea ponderii mecanismelor procesuale consensuale
• Aceste evoluţii sunt cunoscute, sunt documentate, au fost discutate, dar cred că de-a lungul timpului au fost acceptate ca parte a unui nou normal, aş spune eu, tocmai pentru că instituţia a continuat să funcţioneze. Aş spune eu că intervenţia părea mai dificilă, mai incomodă decât menţinerea unei stări aparent comode
• Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare faţă de factorii externi. A continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent, din punctul meu de vedere, înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor mult mai dificile şi mai costisitoare
• Măsurile pe care le propun eu prin acest proiect urmăresc tocmai corectarea acestui decalaj prin reorientarea fermă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie către combaterea corupţiei de înalt nivel, prin gestionarea strategică a portofoliului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice
• Vlad Grigorescu a mai spus că vrea să crească numărul dosarelor pentru abuz în serviciu prin crearea unei structuri-suport, care să realizeze o hartă a funcțiilor publice care atrag competența DNA și să identifice exact atribuțiile prevăzute de lege.
• mass-media este o sursă importantă de date pentru procurori

Context. Procurorul Vlad Grigorescu activează acum la DIICOT. El a fost la DNA la Secţia Judiciară, însă a plecat în uma dosarului Otopeni. Potrivit unor surse judicare, numele procurorului Grigorescu apărea în telefonul unuia dintre inculpaţii din dosar, Cristian Bălan. Potrivit aceloraşi surse, Grigorescu ar fi finul lui Bălan, judecat în dosarul duty-free-urilor de la aeroportul Otopeni. Procurorul Grigorescu este considerat și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

Ora 8.50: Procurorul Viorel Cerbu, candidat pentru șefia DNA, își susține proiectul:

Declarații Viorel Cerbu:

• Îmi propun să schimb percepția publică a DNA ca o instituție de forță și să fie percepută drept un partener social, prezent acolo unde sunt așteptările cetățenilor. Cetățenii trebuie să fie la curent cu ce facem
• Suntem un fel de Spitalul Fundeni, când nu mai e nimic de făcut trebuie să intervenim noi. Dar prevenția e mult mai eficientă ca să nu se ajungă la conduite infracționale
• În vremurile noastre, procurorii sunt mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi
• Mi-aș dori să obținem o tehnologie bazată pe AI care să transforme vocea în text, pentru că transcrierea convorbirile ne ia mult timp. Avem nevoie de definirea unor tipologii infracționale. Putem folosi și pentru nivelul basic la unele acte, dar cu linii roșii, să nu fie utilizată la actele procesuale
• Despre serviciile teritoriale DNA: am avut zone fără atractivitate. E de observat cu atenție această dinamică. Sunt de părere că eficiența activității e generată de cumularea resursei umane astfel încât să faci față dinamicii activității infracționale
• Doresc creșterea rolului procurorilor cu funcție de conducere cu privire la derularea în termen a procedurilor prin control operativ sau control tematic. Nu mereu e primit cu fericire de către colegi un astfel de anunț. Trebuie crescută exigența controlului administrativ privind îndeplinirea condițiilor de formă și de fond a actelor de sesizare.
• Pun mare accent pe capacitatea procurorilor șefi de a acorda consultanță colegilor în dosare
• Ați spus că a scăzut cu 23% numărul dosarelor DNA la nivel central, a scăzut cu 12% și numărul trimiterilor în judecată. De ce? Așa sec, ecourile cifrice ar putea rezona că nu s-a muncit cum trebuie. Dar nu e așa. În activitate de urmărire penală proprie se poate întâmpla ca o perioadă de 6-10 luni să muncești îndeosebi într-o cauză și să vezi roadele în viitor. Atenția a fost canalizată pe cauze importante, prioritare, cu impact social major, care au solicitat un volum mare de muncă. Iar în multe din ele, finalitatea o vom vedea pe viitor. Da, datele statistice pot releva și o muncă mai ineficientă sau un volum mai mic prestat de anumiți procurori. Tocmai de aceea am vorbit de un mecanism de contorizare a eficienței muncii
• Am avut grijă să asigur procurorilor EPPO acces la toate facilitățile DNA. Avem o comunicare bună cu procurorii EPPO, avem proceduri standard. Cred că trebuie să lărgim comunicarea, dar în ansamblu avem o colaborare instituțională bună
• În ultimul deceniu, am ajuns la manifestări ale corupţiei în forme hibride. Nişte manifestări complexe, rafinate, de manifestare a corupţiei, prin care sunt combinate forme simple ale fenomenului cu acţiuni în domenii tehnice. La DNA analizăm tipologiile infracţionale şi am studiat şi forme hibride de manifestare a corupţiei, care reprezintă o combinare a abuzului în funcţie cu traficul de influenţă, luarea de mită, conflictul de interese, frauda economică, denaturarea achiziţiilor publice sau a procedurilor de recrutare şi angajare, modalităţi de disimulare a obţinerii folosului necuvenit prin contracte de servicii fictive, contracte de consultanţă sau donaţii. Pentru a-şi maximiza folosul obţinut prin corupţie, funcţionarii tind să obţină o capturare a instituţiei, iar pentru a beneficia de folosul infracţiunii utilizează mecanisme complicate, ample, de spălare de bani. Acest tablou evolutiv se referă de la infracţiunea simplă la manifestări în forme hibride. Vestea proastă este că, în această privinţă evolutivă, combustibilul care alimentează dinamica evolutivă este departe de a se fi epuizat

Context. Din 2019, procurorul Cerbu a fost procuror general la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, iar apoi s-a reîntors în DNA-ul condus de Marius Voineag, iniţial drept consilier, apoi coordonator al Serviciului Tehnic, ulterior ca adjunct interimar al lui Voineag. La DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe. Şeful lui de atunci, procurorul Lucian Papici, îl descria pe procurorul Cerbu drept unul dintre cei mai buni procurori din România.

Articol inițial: Candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin marţi interviurile în faţa Comisiei constituite la Ministerul Justiţiei, transmite Agerpres. Este vorba despre Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA, delegat în funcţia de procuror-şef adjunct; Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi Tatiana Toader, procuror-şef adjunct al DNA.

Tot marţi, Marinela Mincă, procuror-şef al Secţiei judiciare în cadrul DNA, Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală, şi Marius-Ionel Ştefan, procuror-şef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Piteşti, vor susţine interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pe 16 februarie, Ministerul Justiţiei anunţa că toţi cei 19 candidaţi care s-au înscris pentru funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au îndeplinit condiţiile necesare. Luni, Cristina Chiriac, procuror-şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Iaşi, şi Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, au avut programate interviurile pentru funcţia de procuror general.

Tot luni, Marius Voineag, actualul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost audiat pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general al PICCJ.

Potrivit Ministerului Justiţiei, timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maxim 30 de minute, iar timpul dedicat pentru întrebări şi răspunsuri este de cel mult o oră.

Conform calendarului estimativ, rezultatele selecţiei vor fi publicate la data de 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea emiterii avizului consultativ.

Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT de la 14 aprilie.