Când mai poate fi discutată intrarea României în Schengen / Consiliul European din 15 decembrie nu are nici o atribuție

România a ratat joi aderarea la spațiul Schengen după veto-ul Austriei și Olandei (Haga s-a opus doar Bulgariei, care e însă la pachet cu România) și cel puțin un an nu va fi parte din acest spațiu în care nu mai există controale la vămile interne. Mai poate spera România la un vot în viitorul aproapiat?

Trebuie spus că decizia privind intrarea în Schengen a României și Bulgariei poate fi luată de o singură instituție: Consiliul UE, care reunește reprezentanții statelor membre. Mai precis, decizia e luată în formatul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a Consiliului UE, un format care se reunește miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.

Consiliul JAI se reunește, de regulă, o dată la trei luni, iar următoarea ședință e programată în luna martie 2023.

Teoretic, un stat membru, în speță România, poate cere la orice Consiliu JAI un vot pentru intrarea în Schengen. Cu toate acestea, cutuma este că un astfel de vot e pregătit când există o unanimitate. Exemplul de joi e relevant: România a forțat un vot, deși nu avea unanimitatea asigurată, sperând că Austria își va schimba poziția, lucru care nu s-a întâmplat.

Cu alte cuvinte, România nu va avea șansa unui vot pozitiv până când nu se asigură că toate statele membre – inclusiv Austria și Olanda – sunt de acord cu aderarea sa la Schengen.

Chestiunea este cu atât mai complicată cu cât România e la pachet cu Bulgaria în momentul votului, dat fiind că nici una dintre cele două țări nu și-a securizat granița comună. Or, Olanda a anunțat deja că susține doar aderarea României, nu și a Bulgariei, ceea ce înseamnă că România are două opțiuni:

• fie forțează decuplarea de Bulgaria și începe securizarea frontierei cu această țară – un efort uriaș, dat fiind că e vorba de o frontieră pe Dunăre, greu de securizat
• fie așteaptă ca și Bulgaria să obțină OK-ul Olandei și apoi împreună să convingă Austria și restul statelor membre

O eventuală aderarea a României și Bulgariei la Schengen în 2023 sau 2024 e îngreunată de reticențele guvernului Suediei pe tema imigrației. Suedia e țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE începând din 1 ianuarie 2023 timp de șase luni și care va avea un cuvânt greu de spus la realizarea agendei Consiliului JAI.

Consiliul European nu poate face nimic în chestiunea Schengen. De remarcat că mai mulți politicieni și analiști români au declarat joi că România ar mai avea o șansă la Consiliul European programat pe 15 decembrie.

Consiliul European nu are însă nici o atribuție legată de extinderea spațiului Schengen. Șefii de stat și de guvern ai statelor membre UE, reuniți în Consiliul European, iau deciziile legate de marile orientări politice ale UE, dar niciodată decizii executive.