Cancelarul Friedrich Merz mizează pe o îndatorare masivă pentru a scoate economia germană din recesiune

Guvernul german condus de cancelarul Friedrich Merz a aprobat marţi proiectul bugetului pentru anul 2025 şi principalele direcţii ale finanţelor publice până în 2029, care prevăd dublarea cheltuielilor pentru plata dobânzilor în următorii cinci ani, transmit agențiile de știri AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Programul va fi supus votului în parlament la începutul toamnei.

Ieşit câştigător în urma alegerilor parlamentare din februarie, Merz mizează pe o îndatorare inedită pentru a scoate din recesiune prima economie din zona euro.

Ministrul său de finanţe, social-democratul Lars Klingbeil, a lansat marţi critici virulente la adresa dogmei ortodoxiei bugetare care a condus mult timp finanţele germane: ”Am economisit timp de mulţi ani şi acest lucru a distrus ţara. Vedem acum consecinţele peste tot: şcolile sunt şubrezite, podurile nu stau în picioare, şoselele sunt în stare proastă, nu există bani suficienţi pentru armata noastră”.

Acest torent de cheltuieli publice ”trimite un semnal cetăţenilor pentru a le arăta că sunt auziţi”, a afirmat Klingbeil.

Ministerul Finanţelor german are în vedere pentru întreaga legislatură contractarea unor împrumuturi de circa 847 de miliarde de euro, repartizate între bugetul ordinar – noi datorii de 500 de miliarde de euro până în 2029 – şi fonduri speciale dedicate infrastructurii şi armatei.

Pentru 2025, împrumuturile vor ajunge la 143 miliarde de euro, dintre care 81,8 miliarde euro din bugetul ordinar (faţă de 33,3 miliarde euro anul trecut). Pentru 2026, guvernul prevede împrumuturi de 172,7 miliarde de euro.

”Dispunem de mijloacele necesare”, a dat asigurări Lars Klingbeil, care a amintit că datoria publică a Germaniei este de 63% din PIB, ”ceea ce este net inferior altor ţări ca Franţa ori Statele Unite”.

Spre deosebire de Germania, Franţa încearcă să-şi reducă cheltuielile publice pentru a-şi înfrâna datoria şi deficitul.

Germania ar atinge astfel în 2029 noul obiectiv al NATO de a aloca 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă. Alte 1,5% din PIB ar urma să cuprindă cheltuieli pentru securitate în sens larg, precum reţelele cibernetice şi infrastructurile. Anul trecut, Germania a depăşit pragul de 2% din PIB pentru bugetul său militar.