Campanie pentru prevenirea cancerului la sân, în context psihologic, lansată în comunitatea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Daniel David: Intervențiile psihosociale sunt cele care pot eficientiza demersul biomedical

În premieră în România, o campanie pentru prevenirea cancerului la sân, în context psihologic, a fost lansată în cadrul unei comunități universitare. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca anunță că au inițiat proiectul de prevenție primară-secundară în cancerul de sân, în context psihologic, pentru persoanele eligibile din comunitatea Universității: femei de peste 40 de ani, fără diagnostic oncologic, cu contract de muncă sau studente la Universitatea Babeș-Bolyai, care sunt așteptate să trimită, până în data de 30 iunie 2024, un mesaj la adresa de e-mail cancercontrol[@]ubbcluj.ro, dacă vor să participe la studiu și la screening.

După procesarea datelor, fiecare persoană va primi un răspuns (pe parcursul lunii iulie), cu data programării (programările vor începe din luna septembrie) și cu un link pentru completarea unor chestionare psihologice și medicale, anunță Universitatea.

Campania este atât un studiu științific – investigând mecanisme psihologice relevante prevenției primare-secundare prin mamografie în cancerul de sân -, cât și un serviciu de sănătate care țintește prevenția primară-secundară a cancerului de sân, adresat comunității UBB, anunță universitatea într-un comunicat remis Edupedu.ro. Campania face parte din programul strategic UBBMed și este coordonată de profesorul Patriciu Achimaș și de rectorul Daniel David.

Contactat de Edupedu.ro, Daniel David a declarat că proiectul pentru prevenirea cancerului la sân „s-a născut în modat natural, odată ce am înființat cu Institutul Oncologic un centru comun dedicat abordării multidisciplinare a cancerului. Problema de foarte multe ori, în zona oncologiei, este că abordările sunt foarte segmentate, de multe ori se merge doar pe abordarea biomedicală. Intervențiile psihosociale sunt cele care se referă la modul în care reacționează pacientul la un diagnostic oncologic; dacă reacționează cu anxietate, depresie, atunci aderența lui la tratamentele biomedicale va fi scăzută. S-ar putea să refuze anumite tratamente care îi pot salva viața pe linia chimioterapiei sau a radioterapiei sau intervențiilor chirurgicale. Intervențiile psihosociale sunt cele care pot eficientiza întregul demers biomedical și care te asigură că pacienții nu dezvoltă și probleme psihologice suplimentare, adică tulburări psihice“.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro