Campania “Stop Vexler!” atinge apogeul fake-urilor care durează de un an: Inculpați pentru promovarea mișcării criminale legionare sau a nazismului sunt prezentați ca victime pentru că ”îl citesc pe Eminescu” sau ”au cruci în case”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Așa-numita campanie “Stop Vexler”, care urmărește abrogarea legii pentru combaterea extremismului, cunoscută informal drept “Legea Vexler!”, a evoluat într-un veritabil război informațional pe rețelele de socializare, după ce autoritățile au deschis mai multe dosare penale pentru promovarea legionarismului și a altor ideologii criminale. 

Susținătorii inițiativei europarlamentarului Claudiu Târziu (ex-partidul extremist AUR), arhitectul campaniei împotriva “cenzurii” și cunoscut pentru derapajele sale antisemite și pro-legionare, au ajuns să rostogolească în spațiul online fake-uri grosolane cu sute de mii de vizualizări, în care persoane acuzate că au aderat la organizații cu caracter fascist sau că au făcut cultul criminalilor de război sunt prezentate drept “copii de 16 ani”, “artiști plastici” sau simpli ”credincioși” și ”patrioți”. 

Vârf de lance al efortului de “spălare” al acestor acuzați este tocmai Claudiu Târziu, fondatorul partidului Acțiunea Conservatoare și co-inițiator al proiectului de abrogare al Legii 241/2025, care doar modifică și completează legislația deja existentă, de peste 20 de ani, care interzice organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă, xenofobă.

Târziu a publicat, vineri, un videoclip de aproape două minute în care denunță legea drept o “prigoană împotriva celor care cultivă identitatea națională” și le ia apărarea “victimelor”.

Videoclipul a fost însoțit de mesajul scris “Legea Vexler face tot mai multe victime. Adolescenți, avocați, artiști plastici. Oricine poate intra sub incidența ei și să nu știe” și a strâns, până la acest moment moment, peste 220.000 de vizualizări, aproape 20.000 de reacții, 1.500 de comentarii și aproape 5.000 de distribuiri doar pe paginile personale de Facebook și TikTok ale lui Târziu. 

A strâns, în același timp, alte mii de reacții și comentarii furibunde pe paginile oficiale ale partidului și ale altor politicieni extremiști, în special pe Facebook, fără a mai lua în calcul traficul generat de alte evenimente și postări publicate în cadrul campaniei “Stop Vexler” – doar postările video ale lui Târziu din ultimele câteva zile au strâns între 10.000 și 60.000 de vizualizări. 

sursa foto: capturi de ecran

În orice caz, în videoclipul postat vineri, Târziu înaintează trei cazuri despre care susține că demonstrează “prigoana” prin care trec presupușii apărători ai identității naționale. 

În primul caz, Târziu susține că „poliția din Brașov a sărit gardul îmbrăcată în combinezoane antitero ca să confiște cruci de la copii de 16 ani acuzați de extremism” și critică faptul că videoclipul postat cu “mândrie” de autorități și comunicatul oficial a fost preluat de presă fără “o singură întrebare”. 

Ce omite Târziu să menționeze este că operațiunea respectivă viza un grup de tineri, de 16 până la 22 de ani, acuzați că au aderat la o organizație cu caracter fascist și că distribuiau online materiale foto și video care conțineau însemne naziste și “de natură a promova mișcarea legionară”, conform comunicatului oficial al IPJ Brașov, citat de Agerpres.

Pe deasupra, videoclipul preluat de presa locală din Brașov, atribuit Poliției, arată că ofițerii brașoveni nu au găsit doar “cruci” în timpul percheziției, ci un morman de iconografie nazistă – videoclipul este parțial cenzurat, dar prezintă, printre altele, imagini cu figuri care execută salutul nazist și simboluri asociate cu SS, brațul armat al Partidului Nazist German, inclusiv cele două rune “Sig” (“fulgerele”), emblema oficială a SS-ului, și simbolul “cap de mort”, emblema diviziei naziste cele mai odioase, SS-Totenkopf,

În fapt, singurele cruci prezente în videoclipul preluat de presă sunt Crucea de Fier a Germaniei, o celebră decorație militară, și Crucea Ierusalimului, un simbol creat în timpul primei Cruciade. Niciuna dintre acestea nu este recunoscută drept simbol extremist pe cont propriu, dar sunt folosite de grupări de extremă dreapta în anumite contexte, după cum explică Liga Anti-Defăimare în cazul Crucii de Fier și Proiectul Global Împotriva Urii și Extremismului, citat de AP, în privința Crucii Ierusalimului.

Târziu nu menționează niciunul dintre aceste detalii în postarea în care condamnă autoritățile și presa. 

În cazul “bine-cunoscutului avocat din București”, Târziu nu vine cu o imagine distorsionată, ci cu o minciună grosolană. El susține că acest avocat, Mihai Rapcea, ar fi fost percheziționat și reținut timp de 24 de ore „pentru că avea în casă cărți de Eminescu și Goga și o icoană cu Sfântul Ilie Lăcătușu” – dar comunicatul oficial al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București arată că Rapcea este cercetat pentru că ar fi postat, pe Facebook, o filmare în care o persoană execută salutul Mișcării Legionare “în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul poetului Mihai Eminescu”, precum și citate ale lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării criminale Legionare. 

Mai mult, de reamintit faptul că Octavian Goga nu a fost un simplu poet, ci a fost premierul antisemit și fascist care a instituit legile împotriva evreilor în urma cărora aceștia au fost prigoniți și au devenit victime ale Holocaustului din România. 

Târziu nu este singurul care a sărit în apărarea avocatului Rapcea. În urma perchezițiilor și reținerii sale, Rapcea a devenit “campionul” celor care se opun legii Vexler în online. Oana Eftimie, de pildă, unul dintre cei mai virali influenceri din spațiul “suveranist”, a strâns peste 13.000 de reacții, o mie de comentarii și 4.000 de distribuiri pe Facebook cu un videoclip în care pune întrebarea: 

• “Dacă am în casă cărți care evocă perioada interbelică, climatul social și politic, liderii politici din acea perioadă, sau dacă am cărți de Eminescu, Goga, Gafencu, dacă am iconițe cu Arsenie Boca ori Ilie Lăcătușu, se numește că am „afinități față de ideologia legionară”? 

sursa foto: captură de ecran

În mod notabil, comunicatul original, pe care inclusiv Eftimie îl citează, nu menționează nimic despre operele lui Eminescu, Goga, Gafencu sau despre Arsenie Boca. În zilele care au urmat, atât TikTok, cât și Facebook, au fost inundate de postări de la diverși internauți și influenceri care susțin că Legea Vexler le “închide gura celor care au o opinie diferită”, iar unii dintre ei continuă să susțină, în mod fals, că Rapcea este cercetat și a fost reținut pentru că ar deține opere semnate de poetul Mihai Eminescu sau alte asemenea. 

sursa foto: captură de ecran

Ulterior, site-ul Luju.ro a publicat, luni, ordonanța prin care a fost reținut Rapcea. Documentul prezentat de Luju nu include operele lui Eminescu, Goga, Gafencu sau pe Arsenie Boca în rândul “elementelor cu relevanță probatorie”, ci opere și obiecte asociate cu figuri legionare sau asociate Mișcării Legionare sau altor organizații fasciste, unul dintre exemple fiind Ion Antonescu, mareșalul antisemit condamnat pentru crime de război, autor al Holocaustului în România, Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr. 

Chiar și așa, documentul și unele fragmente din el apărute în presă au fost preluate rapid pe rețele și transformate în muniție de către internauții, paginile anonime și influencerii printre care se numără și Eftimie și care continuă să susțină că Rapcea este urmărit penal pentru că deține “niște cărți, niște icoane, niște veșminte bisericești”, în timp ce ignoră faptul că acuzațiile sunt cu totul altele.

sursa foto: capturi de ecran

Un fapt care mai este important de luat în calcul este că Târziu s-a folosit de acest moment, în care autoritățile au deschis dosare penale pentru infracțiuni ce țin de promovarea simbolurilor, personalităților și organizațiilor extremiste după mai bine de două decenii întregi de inactivitate, pentru a readuce alt subiect controversat în spațiul public: cel al troițelor care elogiază Mișcarea Legionară. 

În videoclipul postat vineri, Târziu menționează, în treacăt, un așa-numit artistic plastic care înfruntă “ani grei de pușcărie pentru că a ridicat o troiță…simbol prezent pe teritoriul românesc de cel puțin 8000 de ani. Procurorii au asociat-o cu simboluri legionare”.

Deși eurodeputatul pune această asociere pe umerii procurorilor, este important de amintit faptul că problema troițelor ridicate în onoarea legionarilor, o încălcare clară a legii, este semnalată de ani de zile de presă și societatea civilă. 

În fapt, este dificil de estimat la ce caz face referire Târziu, însă unul dintre cei care au ridicat troițe legionare și a fost trimis în judecată pentru acest lucru este Eugen Sechila, una dintre figurile fruntașe ale mișcării neolegionare din țara noastră și apropiat de pro-rusul Călin Georgescu.

Sechila, trimis în judecată în 2025 într-un dosar care viza confecționarea de simboluri legionare, inclusiv o troiță care încorpora un simbol asociat Gărzii de Fier, este cunoscut drept unul dintre oamenii de bază ai lui Călin Georgescu în 2024. Înainte de asta, însă, Să fie Lumină a scris încă din 2018 despre simpatiile sale legionare, pe care le propaga în cadrul “taberelor de haiducie”.

În 2025, documentarul Info Sud-Est “George Simion și neolegionarii din Dobrogea” a prezentat în detaliu rolul jucat de Sechila în cadrul mișcării neolegionare coagulate la Malul Mării și fenomenul troițelor și monumentelor legionare ilegale care au ajuns să împânzească regiunea.

Ultimele câteva zile reprezintă, probabil, apogeul vizibilității în online a campaniei “Stop Vexler!”, inițiate în februarie de Acțiunea Conservatoare. Politicieni și influenceri precum Târziu și Eftimie au reușit să strângă sute de mii de vizualizări, zeci de mii de reacții și mii de comentarii pline de ură și antisemitism în termen de doar câteva zile, dar este important de amintit că retorica lansată după reținerea lui Rapcea și perchiziția din Brașov nu diferă cu nimic de cea propagată de Târziu, susținătorii săi și portavocile lor din presă în ultimele câteva luni.

Cel puțin în ceea ce îi privește pe politicienii extremiști precum Târziu și Diana Șoșoacă, ambii cunoscuți pentru derapajele antisemite și pro-legionare, ei au început să îl atace virulent pe deputatul evreu Silviu Vexler și au încercat, de la bun început, să pună semnul de egalitate între modificarea legii care combate extremismul, legionarismul și antisemitismul și o presupusă încercare de ”cenzurare a patriotismului”, credinței creștine sau memoriei unor personalități românești.

Cel mai notabil exemplu este cel din decembrie 2025 când, în timpul dezbaterii legii, deputatul ales pe listele AUR Alecu Robert a continuat să lipească de pupitrul vorbitorilor o poză cu fotografiile unor personalități istorice românești cunoscute pentru antisemitismul și xenofobia lor, inclusiv Mihai Eminescu și Octavian Goga. 

După ce Vexler a mototolit și a rupt fotografia, un gest pentru care și-a cerut scuze ulterior, evenimentul a fost preluat și puternic amplificat de diverse site-uri de știri cunoscute pentru propagarea de falsuri și narațiuni toxice în spațiul online, printre care se numără Gândul, ActiveNews, OrtodoxInfo și Realitatea NET. De atunci, extremiștii și susținătorii lor au lansat un val de atacuri care, la drept vorbind, nu a încetat niciodată până la acest moment.

sursa foto: capturi de ecran

Una peste alta, nu există nicio dovadă până la acest moment că autoritățile române ar încerca să scoată în afara legii citirea lui Eminescu sau a lui Goga, ori să “persecute” exprimarea credinței creștine sau a “identității naționale românești”: singurii susținători notabili ai acestor idei, înarmați cu fake-uri grosolane și informații scoase din context, sunt ”suveraniștii” care militează de aproape un an împotriva legislației menită combată elogierea unor regimuri și organizații criminale – legislație care, în orice caz, a zăcut nefolosită timp de peste douăzeci de ani, în timp ce fenomenul extremist antisemit a continuat să ia amploare în România.

• Citește și: “Eșec total al Parchetului General condus de Alex Florența în fața extremismului: zero autosesizări și nicio persoană trimisă în judecată pentru legionarism sau apologia criminalilor / Autoritățile încep să aplice legea după 22 de ani / Plângerile ”Elie Wiesel”, ale diplomaților sau ale organizațiilor evreiești au fost ignorate”