Peşteră de sare de pe platoul Meledic, a doua ca lungime din lume, niciodată deschisă publicului / Peșterile nu sunt vizitabile, sunt foarte periculoase

Cea mai mare peşteră salină din Europa şi a doua din lume, Peştera 6S din Mânzăleşti, comună aflată pe unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din ţară, nu a fost niciodată deschisă publicului din motive de siguranţă, autorităţile locale căutând soluţii pentru punerea ei în valoare, transmite Agerpres.

Pe Valea Slănicului din judeţul Buzău, între comunele Mânzăleşti şi Lopătari, turiştii se pot bucura de peisaje spectaculoase cioplite parcă în sare de-a lungul milioanelor de ani.

„Grunjul” de la Mânzăleşti, aflat la confluenţa pârâului Jgheab cu râul Slănic, are o formă de piramidă albă format din tuf vulcanic şi marne albe cineritice.

„Platoul Meledic este o rezervaţie naturală, speologică şi zoologică care se întinde pe o suprafaţă de 67,5 hectare. Aici se întâlneşte unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din ţară. Prin dizolvarea sării rezultă forme de relief spectaculoase, cu dimensiuni şi fizionomii variate. Un exemplu reprezentativ este ansamblul de peşteri săpate în sare de apele subterane. (…) Atracţiile Platoului Meledic includ peştera 6S, care a fost descoperită în anul 1980, fiind a doua peşteră în sare ca lungime din lume (3.190 de metri), Lacul Mare şi Lacul Castelu”, descriu zona reprezentanţii Consiliului Judeţean Buzău.

Potrivit administraţiei locale, în urma precipitaţiilor înregistrate la sfârşitul lunii mai, nu au fost sesizate distrugeri în zona peşterilor de sare, care nu pot fi vizitate de turişti din motive de siguranţă.

În ciuda recordurilor înregistrate, Peştera S6 nu a fost niciodată deschisă publicului larg, Primăria Mânzăleşti propunându-şi să găsească soluţii împreună cu specialiştii pentru punerea ei în valoare.

„Nu avem probleme, la noi nu s-a întâmplat nimic, a plouat liniştit, nu am avut inundaţii care să producă probleme. Nu se poate vizita peştera, este surpată, nu s-a vizitat niciodată de cetăţeni. Au fost nişte speologi prin ’86, au intrat în ea, în rest nu s-a vizitat. Are o lungime foarte mare, vreo 3 kilometri, este prima din Europa şi a doua din lume ca lungime. Ne-am gândit să o punem în valoare, dar trebuie specialişti care să propună soluţii pentru a nu se întâmpla evenimente neplăcute. Nu se poate vizita, dar pe exterior se duc turiştii, se uită la ea. Mai sunt zone cu sare, se pot vizita”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Mânzăleşti, Viorel Moldoveau.

Specialiştii sunt de părere însă că ansamblul de peşteri de sare din Mânzăleşti care include şi Peştera S6 nu poate fi pus în valoare din cauza caracteristicilor sale naturale. Accesul este interzis ca urmare a faptului că pereţii şi tavanele sunt într-o continuă dinamică.

„La Praid sau la Slănic Prahova sunt saline săpate de oameni, la Mânzăleşti sunt peşteri naturale, 46 erau, dar este greu să ştii câte sunt pentru că apar şi dispar. Peşterile nu sunt vizitabile sub nicio formă, sunt foarte periculoase pentru că sarea este o rocă plastică, intri în peşteră, se poate închide în spatele tău, nu mai spun că poţi călca pe o rocă solidă la prima vedere, dar ea să se comporte ca un nisip mişcător. Peşterile au fost explorate doar de către speologi profesionişti, este foarte periculos pentru turişti, uneori apare câte o intrare, apoi a dispărut complet, fie pentru că s-a prăbuşit tavanul şi a acoperit-o, fie a fost dizolvată de apă.

Sunt importante pentru că au avut nişte recorduri, cea mai lungă şi cea mai adâncă peşteră de sare din lume la un moment dat, acum a devenit a doua sau a treia pentru că s-a mai prăbuşit. Sunt importante pentru că s-au găsit fosile din era glaciară în ele, foarte bine prezervate. Ele tot timpul se prăbuşesc, se refac altele, este un proces dinamic.

Ce am făcut noi, nişte filme 360 de grade înăuntru, nu am intrat foarte mult, ca oamenii să le poată vedea prin intermediul VR, dar altfel nu ai ce să le faci, sunt foarte periculoase. Sarea de aici nu este ca la Praid, este foarte fragmentată, se rupe uşor. Avem însă cele mai mari depozite de suprafaţă de sare „, a precizat, pentru AGERPRES, vulcanologul Răzvan Popa, mnagerul Geoparcului UNESCO „Ţinutul Buzăului”.

Platoul Meledic şi „Grunjul” de la Mânzăleşti fac parte din Geoparcul „Ţinutul Buzăului” care a fost recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural de importanţă mondială.