Bulgaria se retrage din Coaliția de Voință / „Nu participăm la o coaliție care insistă să continue acordarea de ajutor financiar și militar Ucrainei”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prim-ministrul bulgar Roumen Radev a fost invitat de președintele francez Emmanuel Macron să participe la reuniunea Coaliției celor dispuși, care va avea loc la Paris pe 13 iulie, însă Radev a refuzat, afirmând că „locul Bulgariei nu este acolo”, relatează presa bulgară.

„Nu participăm la o coaliție care insistă să continue acordarea de ajutor financiar și militar Ucrainei”, a declarat Radev jurnaliștilor pe 14 iulie la Paris, unde urmează să participe la parada de Ziua Bastiliei.

„Nu oferim un astfel de sprijin, deoarece consider că soluția la acest conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o misiune diplomatică puternică care să pună capăt definitiv escaladării”, a declarat el.

Radev a preluat funcția de prim-ministru pe 8 mai, iar guvernul său a declarat că Bulgaria nu va mai furniza echipament militar Ucrainei.

El a afirmat că Bulgaria va participa la asistența financiară acordată de NATO Ucrainei în funcție de „capacitățile” Bulgariei, precizând ulterior că nu există fonduri disponibile în acest sens.

”Am insistat asupra eliminării unei persoane de pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei”

Pe 14 iulie, Radev s-a distanțat, de asemenea, de anunțul privind formarea unei noi alianțe a țărilor din Europa pentru apărarea comună împotriva unor posibile atacuri cu rachete balistice.

Grupul cuprinde Ucraina, Franța, Germania, Danemarca, Italia, Țările de Jos, Spania, Suedia și două țări care nu fac parte din UE – Regatul Unit și Norvegia.

„Toate deciziile care privesc securitatea noastră colectivă sunt luate într-un format diferit și într-un loc diferit. Iar propunerile, ideile – am văzut multe până acum. Dar deciziile sunt luate într-un format diferit, iar Bulgaria participă activ la toate aceste formate în cadrul cărora se iau deciziile”, a declarat Radev.

„Aceste chestiuni se decid în cadrul UE și al NATO, unde Bulgaria are o influență semnificativă”, a spus el.

Radev a anunțat, de asemenea, că amenințarea sa de a bloca noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost o manifestare a „unei declarații deschise a interesului său național”.

„Am insistat asupra eliminării unei persoane de pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei, care are legătură cu metroul din Sofia. Vreau să spun acest lucru foarte clar. Bulgaria și-a exprimat în mod deschis rezervele și disponibilitatea de a-și exercita dreptul de veto asupra întregului pachet de măsuri dacă acea persoană nu va fi eliminată de pe listă”, a declarat Radev.

„Ați văzut că au fost scoși de pe listă. Pentru prima dată, Bulgaria își declară deschis interesul național și vedem că nu este nimic grav în faptul că o țară își apără interesul național. Acest comportament este respectat de toți ceilalți parteneri”, a spus el.

Absența Bulgariei de la discuțiile din cadrul Coaliției celor dispuși a fost evidentă, având în vedere țările care au participat la întâlnirea din capitala Franței.

Printre participanți s-au numărat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinții Moldovei, Finlandei și României, precum și prim-miniștrii Albaniei, Croației, Spaniei, Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Greciei, Luxemburgului, Poloniei, Regatului Unit, Estoniei, Belgiei, Austriei, Germaniei, Cehiei, Țărilor de Jos, Sloveniei și Letoniei.

Au fost prezenți și reprezentanți ai altor membri ai coaliției, printre care Macedonia de Nord, Italia, Turcia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Australia, Islanda, Muntenegru, Japonia, Noua Zeelandă, Canada, Irlanda și Cipru.

Instituțiile UE și NATO au fost reprezentate de președinții Consiliului European și ai Comisiei Europene, precum și de secretarul general al NATO.

Bulgaria s-a alăturat Coaliției de Voință în 2025

Radev a mai menționat că trebuie evaluată eficacitatea sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

„Atunci când impunem cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, trebuie să ne întrebăm de ce ajungem în această situație și ce s-a întâmplat cu cele 20 de pachete de sancțiuni anterioare. Este evident că acestea nu își ating scopul. Sancțiunile trebuie structurate astfel încât, în primul rând, să nu afecteze țările care le impun”, a afirmat el.

Bulgaria s-a alăturat Coaliției de Voință în 2025, când guvernul condus de Rossen Zheliazkov a confirmat participarea țării la acest format.

Deciziile guvernului din acea perioadă au stabilit cadrul în care Bulgaria poate participa la inițiativele internaționale legate de sprijinul acordat Ucrainei, subliniind în mod explicit faptul că țara nu poate trimite personal militar în zona de conflict.

Participarea se limitează la activități necombative, inclusiv sprijin logistic și de infrastructură, precum și la angajamente în domeniul siguranței maritime prin punerea la dispoziție a unor nave de amplasare a minelor și a unor nave de sprijin.

La 30 martie 2026, guvernul condus de Andre Gyurov de la acea vreme a aprobat, de asemenea, semnarea acordului bilateral de securitate dintre Bulgaria și Ucraina.

Documentul are o durată de 10 ani și prevede cooperarea în domeniul apărării, al producției de echipamente militare, inclusiv drone, precum și participarea Bulgariei la mecanismul de finanțare și achiziții al Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL) a NATO.

Acordul oficializează angajamentele politice și strategice ale țării față de Kiev, subliniind totodată că toate acțiunile trebuie să se încadreze în mandatul acordat de Adunarea Națională.

Aceste decizii ale Consiliului de Miniștri arată în mod clar că Bulgaria face parte din Coaliția celor dispuși încă de la înființarea acesteia și că și-a asumat angajamente juridice specifice, deși limitate la activități necombative.