Bugetul UE: Câștigătorii și perdanții

Comisia Europeană a făcut mișcarea de deschidere în ceea ce vor fi doi ani de negocieri privind planul de cheltuieli al blocului comunitar pentru perioada de șapte ani începând cu 2028. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1.800 de miliarde EUR va face ca fondurile UE să fie „mai mari”, „mai inteligente” și „mai precise” și că bugetul este „cel mai ambițios propus vreodată”, scrie Politico.

Dar, într-un semn al negocierilor aprinse care vor urma, parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să contrazică afirmațiile lui von der Leyen, spunând că Comisia a prezentat în mod înșelător ajustările la inflația – majoră – din ultimii ani drept o creștere a bugetului UE.

„Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, atunci înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat liberalul Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European de centru-dreapta.

Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să convină asupra planului înainte ca acesta să fie aprobat. Pe măsură ce se trasează liniile de luptă, POLITICO a întocmit un ghid la îndemână cu privire la cine este câștigă – și cine pierde – în propunerea inițială.

Perdanți: Fermierii

Fermierii sunt furioși. În ultimul buget pe termen lung al UE, Politica Agricolă Comună (PAC) s-a ridicat la 386,6 miliarde EUR. De data aceasta, 300 de miliarde de euro au fost rezervate pentru agricultură.

În plus, în timp ce PAC constituia o secțiune de sine stătătoare a bugetului, aceasta a fost acum fuzionată cu finanțarea altor politici într-un fond pentru „planurile de parteneriat național și regional”.

În cadrul acestor planuri, țările europene trebuie să cheltuiască cel puțin 300 de miliarde de euro pentru agricultură și pot cheltui mai mult dacă doresc acest lucru. Dar grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și a Comisiei nu sunt prea optimiste.

Perdant: Tutunul

Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus, de asemenea, trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, marile companii și produsele din tutun, cum ar fi țigările și trabucurile. În prezent, aceste produse sunt taxate de fiecare țară în parte, care păstrează veniturile pentru sine.

Obiectivul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, sumă care va fi utilizată pentru rambursarea datoriei comune a UE care a fost folosită pentru finanțarea redresării sale post-Covid.

Prețurile țigaretelor vor crește deja în întreaga UE în temeiul unei mult-așteptate actualizări a Directivei privind impozitarea tutunului, conform unor estimări aproximative, prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi țigările electronice și tutunul încălzit, vor fi supuse unei rate minime, deși mai mică decât pentru țigările tradiționale.

Perdanți: Natura

Biodiversitatea este pe cale să își piardă felia dedicată din bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai amplu de „climă și mediu” care ar urma să se ridice la 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde EUR.

Anterior – în plus față de obiectivul de 30 % privind cheltuielile pentru climă – 7,5 % din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor privind biodiversitatea în 2024, crescând la 10 % în 2026 și 2027.

Noul obiectiv „climă și mediu” ar urma să servească tuturor celor șase obiective de mediu ale UE, de la climă și biodiversitate la economia circulară și prevenirea poluării.

Programul LIFE – finanțare dedicată mediului și acțiunilor climatice – a fost, de asemenea, absorbit în „Planurile naționale și regionale”, precum și în „Fondul de competitivitate”, în valoare de 410 miliarde EUR, care reunește mai multe programe de finanțare existente.

Unele ONG-uri avertizează că schimbările ar putea însemna că finanțarea biodiversității este în pierdere. Conform Comisiei Europene, UE se confruntă deja cu un deficit anual de finanțare a biodiversității estimat la 37 de miliarde EUR.

Câștigători: Țările estice și Ucraina

Țările estice au obținut o victorie majoră miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface nevoile economice și de securitate.

De asemenea, au câștigat o altă bătălie: Deși UE avea nevoie disperată de bani noi pentru visteria sa, aceasta nu a inclus în coșul de noi surse de venit propus veniturile provenite din extinderea deja planificată a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii la clădiri și la transportul rutier.

În cele din urmă, UE a propus să sprijine reconstrucția Ucrainei și calea acesteia către aderarea la UE cu încă 100 de miliarde EUR.

Câștigători: Plătitorii facturilor de electricitate

Conform propunerii, UE ar crește în mod semnificativ sprijinul pentru modernizarea rețelelor de electricitate ale blocului pentru a reduce prețurile la energie, care au fost evidențiate într-un raport al fostului șef al Băncii Centrale Europene Mario Draghi ca fiind călcâiul lui Ahile al Europei în competiția cu SUA și China.

Bugetul pentru energie al mecanismului Conectarea Europei, un fond care poate fi utilizat pentru modernizarea infrastructurii și pentru investiții în noi tehnologii, va crește de la doar 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro. În plus, rețelele vor beneficia de un fond de competitivitate extins masiv, în valoare de 410 miliarde EUR, în încercarea de a reduce risipa și de a reduce facturile pentru industrie și gospodării.

Draghi a avertizat că „investițiile în infrastructură sunt lente și suboptimale”, în timp ce scumpirea persistentă a energiei forțează producătorii să reducă producția sau să se relocheze.

Câștigători: Tehnologii digitale

Comisia dorește să multiplice de cinci ori fondurile blocului pentru tehnologiile digitale, a declarat von der Leyen. Acest lucru ar aduce fondurile digitale la 54,8 miliarde de euro în următorul buget.

Aceasta este o creștere uriașă într-un domeniu în care UE investește deja fonduri considerabile pentru cercetare și inovare. Dar miza a crescut, cu regiuni din SUA până în China în competiție acerbă pentru tehnologiile transformative – mai ales inteligența artificială.

Tehnologia digitală este unul dintre cei patru piloni ai noului și cuprinzătorului Fond pentru competitivitate, care are o valoare totală de 410 miliarde EUR.

Câștigători: Apărare

Propunerea Comisiei este de a aloca cel puțin 131 de miliarde EUR pentru apărare și spațiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a declarat von der Leyen.

Bugetele separate vor fi, de asemenea, utilizate pentru a spori pregătirea de apărare a blocului. Propunerea „arată o ambiție binevenită”, a declarat Hannah Neumann, un eurodeputat german din Grupul Verzilor, care face parte din Comisia pentru apărare a Parlamentului European. Cifra este în conformitate cu nevoile identificate la început de comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, la sfârșitul anului trecut.

Câștigători: Cercetare și cultură

Programul emblematic de cercetare și dezvoltare al blocului, Orizont Europa, urmează să se dubleze aproape la 175 de miliarde EUR. În prezent, acesta este deja unul dintre cele mai mari astfel de fonduri din lume, cu un buget de 95 de miliarde EUR, deși un grup de experți a susținut că UE ar trebui să își majoreze cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 220 de miliarde EUR pentru a rămâne competitivă.

Alocarea pentru programul emblematic al UE pentru mobilitatea studenților, Erasmus+, a fost majorată cu 50%, la peste 40 de miliarde EUR. Comisia a anunțat, de asemenea, un nou program „AgoraEU”, în valoare de 8,6 miliarde EUR, care va sprijini cultura, mass-media și organizațiile societății civile.

„Este o zi revoluționară pentru sectoarele culturale și creative ale Europei”, a declarat comisarul pentru echitate între generații, tineret, cultură și sport, Glenn Micallef, pentru POLITICO.

Juriul nu are încă un verdict: Mobilitatea militară

Comisia dorește ca blocul comunitar să pună deoparte 17,7 miliarde EUR pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului pentru transporturi Apostolos Tzitzikostas. Pe hârtie, aceasta pare o victorie majoră în comparație cu bugetul de 1,7 miliarde EUR pentru mobilitate militară din bugetul actual.

În realitate, acesta este cu mult sub cele 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde de euro de care Tzitzikostas a spus că este nevoie.

În timp ce o parte din bugetul civil pentru transporturi poate sprijini infrastructura cu dublă utilizare – și ar putea fi utilizate fonduri suplimentare pentru apărare – nevoile militare par încă a fi abordate doar parțial.

Comisia a propus ca viitorul Mecanism pentru interconectarea Europei, instrumentul de finanțare al UE pentru infrastructură, să totalizeze 81,4 miliarde EUR. Aproximativ 51 de miliarde EUR ar urma să fie alocate transporturilor.

Juriul nu are încă un verdict: Orașe și regiuni

Sistemul UE de finanțare a coeziunii este menit să stimuleze creșterea economică în regiunile mai sărace ale blocului comunitar și să reducă inegalitățile. Acesta reprezintă în prezent mai mult de o treime din bugetul actual al UE. Dar, în loc să fie o politică de sine stătătoare în propunerea de buget pentru 2028, finanțarea coeziunii este abordată prin intermediul așa-numitelor planuri de parteneriat național și regional elaborate de guvernele naționale.

Într-un acord de ultim moment, Comisia promite că regiunile cele mai sărace ale blocului comunitar vor primi 218 miliarde de euro în următorul buget, ceea ce a fost o cerere cheie a comisarului pentru regiuni, Raffaele Fitto. Cu toate acestea, nu au fost oferite astfel de garanții pentru restul UE, ceea ce generează temeri că suma totală alocată dezvoltării regionale va fi mai mică decât în cadrul bugetului actual. Aceasta este o veste proastă pentru orașele și zonele rurale care se bazează pe fondurile de coeziune pentru a finanța totul, de la drumuri la biblioteci publice.

În plus, liderii locali și regionali sunt îngrijorați de încercarea bugetului propus de a conferi guvernelor centrale o putere excesivă în gestionarea și distribuirea fondurilor UE prin intermediul sistemului de planuri de parteneriat și se tem că liderii naționali ar putea pedepsi rivalii politici prin refuzarea accesului la fonduri.