Bruxelles-ul vrea să-și vindece „vulnerabilitatea” în privința pământurilor rare importate din China

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Jumătățile de măsură nu mai sunt o opțiune. Din 9 octombrie, când Beijingul și-a raționalizat exporturile de pământuri rare către Europa printr-un sistem de licențe distribuite cu moderație, Bruxelles-ul a înțeles că îi este în joc supraviețuirea industrială. „Producătorii noștri s-au confruntat cu un risc de aprovizionare”, explică Stéphane Séjourné. „A existat un fel de trezire europeană pentru a accelera reducerea riscurilor legate de materiile prime”, transmite cotidianul economic francez Les Echos, citat de Rador Radio România.

Comisia lucrează la „Resource EU”, planul său de răspuns la „dependențele care au devenit vulnerabilități foarte semnificative”, potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene. În joc: accesul la metalele și mineralele esențiale pentru secolul XXI, de la pământuri rare pentru magneți permanenți până la litiu pentru baterii, la cobalt și aluminiu.

UE este prinsă ca într-o menghină. Pe de o parte, China, care controlează aproape 90% din rafinarea globală a pământurilor rare. Pe de altă parte, Statele Unite, care cutreieră lumea pentru a cumpăra stocuri.

Finanțare imediată a proiectelor

Resource EU „nu este o politică nouă, ci o accelerare”, clarifică Bruxelles-ul. Obiectivul: îndeplinirea obiectivelor pentru 2030 stabilite prin Legea materiilor prime din 2023: să se producă 10% din necesarul Europei în Europa, să se rafineze 40%, să se recicleze 25% și să nu existe dependență în proporție de peste 65% de un singur furnizor.

Primul pilon: un centru european de materii prime, operațional din 2026. Acesta va monitoriza nevoile în timp real, va face achiziții în comun – la fel ca în cazul vaccinurilor Covid – și va asigura stocarea pentru a aproviziona întreprinderile. „Când licențele chineze erau acordate cu moderație, era dificil de evaluat nivelul de dependență al companiilor noastre”, explică Stéphane Séjourné.

Comisia a anunțat de asemenea o finanțare suplimentară de 3 miliarde de euro în acest an pentru a debloca proiecte imediate. BEI s-a angajat să finanțeze proiecte de până la 2 miliarde de euro, iar programul InvestEU va contribui cu 2 miliarde de euro între 2026 și 2027, printre alte surse de finanțare.

Restricţii la export

Obiective prioritare: magneți permanenți, baterii și apărare. Două proiecte au fost deja selectate: o mină în Groenlanda în scopuri de apărare și un proiect de extracție a litiului în Germania pentru sectorul bateriilor. Un alt obiectiv este menținerea materiilor prime în Europa. Bruxelles-ul intenționează să impună restricții asupra exportului de deșeuri de magneți permanenți încă din primăvara anului 2026, precum și măsuri pentru păstrarea deșeurilor de aluminiu în Europa.

„Cele mai bune materii prime utilizate sunt cele care nu sunt folosite”, meditează Stéphane Séjourné, adăugând că UE își va spori investițiile în cercetare-dezvoltare pentru reciclare și înlocuitori. Unii producători de automobile lucrează deja la eliminarea magneților permanenți din motoarele lor electrice.

UE vrea de asemenea să-i zguduie pe producătorii europeni, dintre care prea mulți se aprovizionează „100% din China”. Legislația europeană impune deja companiilor să ia măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu minerale critice. Iar Bruxelles-ul își rezervă dreptul de a impune obiective de diversificare obligatorii dacă aceste eforturi nu sunt suficient de semnificative. „Costul independenței este ridicat, dar este probabil mult mai mic decât costul dependenței”, insistă Stéphane Séjourné.

Să acceptăm să „plătim puțin mai mult”

Pentru a face producția europeană competitivă, Comisia studiază „contracte pentru diferență” care să garanteze un preț minim pentru producători, similar modelului energiei electrice. Deoarece esența problemei rămâne prețul: va fi necesar să acceptăm „să plătim puțin mai mult decât ceea ce pot oferi chinezii”, avertizează Bruxelles-ul.

UE dorește de asemenea să-și înmulţească parteneriatele internaționale. Au fost semnate cincisprezece acorduri (Ucraina, Norvegia, Australia, Canada, Africa de Sud), iar Brazilia, al doilea cel mai mare producător mondial de elemente din pământuri rare, ar trebui să urmeze. În caz de criză, Bruxelles-ul va putea activa un regulament de urgență pentru a coordona achizițiile și a împiedica statele membre să-și închidă piețele interne de materii prime.

Însă arma supremă (niciodată folosită) rămâne instrumentul anti-coerciţie, adoptat în 2023, care autorizează taxe vamale punitive, restricții la export și blocarea contractelor de achiziții publice împotriva oricărei țări ostile. Cea mai delicată ecuație rămâne: cum să se detașeze de China fără o ruptură completă? „Avem nevoie de aprovizionare din China, dar strategia noastră este structurală”, recunoaște Stéphane Séjourné.

Spre deosebire de Statele Unite, care vizează o decuplare totală, UE se concentrează pe reducerea riscurilor. „Chiar dacă am dori să diversificăm 100%, ar fi imposibil pentru anumite materii prime de care depindem 100%”, recunoaște el. Bătălia pentru pământurile rare abia a început.