BREAKING Legea fugarilor, contestată de Instanța Supremă la Curtea Constituțională

Secţiile Unite ale Instanţei Supreme au decis, marți seara, sesizarea Curții Constituționale în privința Legii fugarilor, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale.

• UPDATE: Ulterior, Instanța Supremă a făcut anunțul într-un comunicat: “La data de 5 decembrie 2023, ora 20.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 88 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii”

88 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost prezenți la vot, din cei 102 în funcție. Din aceștia, 80 au votat pentru și 8 împotrivă, conform surselor G4Media.

Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), judecătoarea Corina Corbu, a convocat la ora 20.00, marți seară, Secţiile Unite ale Instanţei Supreme pentru o posibilă sesizare a Curții Constituționale privind Legea fugarilor, potrivit convocatorului emis de şefa ÎCCJ.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Legea fugarilor prevede majorarea cu 3 ani a pedepselor pentru condamnaţii care nu se prezintă la poliţie în termen de 7 zile de la verdict, pentru punerea în executare a mandatului de executare.

Legea fugarilor a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor şi a fost trimisă preşedintelui pentru promulgare. Pe 5 decembrie 2023 este ultima zi în care ICCJ poate sesiza CCR.

Potrivi unor surse judiciare, judecătorii consideră că Legea fugarilor „este susceptibilă să încalce principiul legalităţii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Aceasta întrucât textul, pe de o parte, are un caracter neclar şi neprevizibil, iar pe de altă parte, nu se integrează organic în sistemul de reglementare a infracţiunii de evadare”, potrivit unui document consultat de G4Media.ro.

„Deși noua reglementare – care îi obligă pe toți condamnații definitiv indiferent unde se află să se predea autorităților române în termen de 7 zile – pare reparatorie și sigur este și populară, în fapt ea este și profund neconstituțională în măsura în care se referă la hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării ei în vigoare. Nu întotdeauna ce este popular și acceptabil pentru societate este și corect potrivit principiilor universale ale echitabilității incriminării penale.

Viciul de neconstituționalitate intervine atunci când se prevede că această sancțiune se aplică nu numai hotărârilor definitive pronunțate de aici înainte (unde e cam normal deși e obligația statului să se asigure ca nimeni nu fuge de lege) ci și tuturor hotărârilor definitive de condamnare la pedeapsa închisorii, indiferent că acestea sunt anterioare intrării în vigoare a acestei modificări. Practic toți fugarii de justiția din România sunt repuși automat într-un termen de 7 zile în care trebuie să se predea, altfel pedeapsa li se prelungește cu până la 3 ani iar prescripția executării pedepsei se întrerupe pentru că săvârșesc o nouă infracțiune. Această aplicare retroactivă – repet, indiferent cât de populară o fi ea – încalcă un principiu fundamental al procesului penal, neretroactivitatea legii penale”, scria avocatul Adrian Toni Neacşu pe o reţea de socializare.

Vom reveni