Brazilia şi India cer mandate de membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU

Brazilia şi India cer să facă parte dintre membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU într-o ”Declaraţie comună”, în timpul unei vizite a premierului indian Narendra Modi în Brazilia, unde a fost primit de către omologul său Luiz Inácio Lula da Silva, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

Cele două nume grele din Asia şi America Latină s-au întâlnit după ce au participat duminică şi luni, la Rio de Janeiro, la un summit BRICS, un grup al ţărilor emergente din care fac parte China şi Rusia, care vrea să reechilibreze ordinea mondială împotriva Occidentului.

Narendra Modi şi Luiz Inácio Lula da Silva cer, în această ”Declaraţie comună” de marţi o ”reformă vastă a Consiliului de Securitate” al ONU, care are cinci membri permanenţi – China, Franţa, Regatul Unit, Rusia şi Statele Unite – care dispun de un drept de veto.

Alte zece ţări se succed în mod ciclic ca membri nepermanenţi, fără drept de veto, care permite blocarea oricărei rezoluţii a Consilului.

India şi Brazilia îşi reafirmă ”susţinerea reciprocă” a candidaturilor lor ”în vederea ocupării unor mandate permanente într-un Consiliu de Securitate lărgit”.

Cele două ţări ”au un potenţial extraordinar, iar din această cauză revendicăm” un astfel de rol la ONU, a declarat Lula marţi, alături de Modi.

El consideră că este ”inacceptabil” ca ţări ”de mărimea Indiei şi Brziliei” să nu fie membre permanente.

Modi a catalogat, la rândul său, realaţia lor bilaterală drept un ”pilon important al stabilităţii şi echilibrului” mondial.

BRICS – din care fac parte 11 ţări – şi-a exprimat în declaraţia finallă a sumitului voinţa unor reforme cu scopul de a ”întări vocea Sudului global”.

Potrivit declaraţiei comune, China şi Rusia susţin candidaturile celor doi parteneri ai lor.

Consiliul de Securitate al ONU este criticat în ultima vreme din cauza inacţiunii sale faţă de războaiele din Ucraina şi Fâşia Gaza, în urma unor vetouri ale Rusiei în primul dosar şi ale Statelor Unite în al doilea.