Black Lives Matter și-a actualizat cererile: Desubvenționarea poliției, interzicerea candidaturii lui Trump, anchetarea suprematiștilor albi din forțele de ordine

Black Lives Matter (BLM), mișcarea politică și socială care protestează împotriva incidentelor de brutalitate în care sunt implicați polițiștii și a violențelor rasiale împotriva oamenilor de culoare, a lansat o listă actualizată de cereri, solicitând, printre altele, desubvenționarea departamentelor de poliție din Statele Unite și interzicerea candidaturii fostului președinte american, Donald Trump.

Noua listă de solicitări a BLM vine în contextul violențelor din clădirea Congresului de la Washington, de la începutul anului, precum și al mai multor incidente în care persoane de culoare au fost împușcate de forțele de ordine din America.

Lista cu cele șapte solicitări a fost publicată pe pagina electronică a organizației.

Prima dintre acestea vizează condamnarea lui Trump de către Senatul de la Washington (organizația nu precizează cum se va întâmpla asta, având în vedere că fostul lider a fost deja achitat de către Congres), precum și interzicerea ocupării de către acesta a oricărei funcții politice în viitor.

„Ne alăturăm membrilor din Camera Reprezentanților – Ilhan Omar, Ayanna Pressley, Cori Bush, Jamaal Bowman și altora cer ca Trump să fie imediat condamnat în Senatul Statelor Unite. De asemenea, lui Trump trebuie să i se interzică să dețină funcții alese în viitor.”

Grupul cere, de asemenea, ca fostul lider republican de la Casa Albă să fie interzis permanent de pe toate platformele media digitale, afirmând că acesta se folosește de canalele de comunicare socială pentru a răspândi „minciuni și dezinfomare.”

„Trump și-a folosit întotdeauna platformele media digitale în mod nesocotit și iresponsabil pentru a răspândi minciuni și dezinformări. Acum este mai clar ca niciodată că platformele sale digitale sunt folosite și pentru a incita la violență și a promova continuarea acesteia. El trebuie oprit să-și încurajeze gloata (de suporteri) și să pună în pericol comunitățile noastre, chiar și după inaugurare,” se afirmă în cererile postate de BLM.

Reamintim că, în luna februarie, Senatul american l-a achitat pe Trump de acuzaţia de incitare la insurecţie în urma revoltei de la Capitol din 6 ianuarie. Democraţii din camera superioară a legislativului de la Washington nu au reuşit să adune numărul necesar de voturi pentru a-l condamna pe liderul republican în al doilea său proces de impeachment. Doar 57 de senatori (50 de democrați + șapte republicani) au votat în favoarea punerii sub acuzare, în vreme ce 43 (republicani) au votat „împotrivă.” Pentru punerea sub acuzare erau necesare minimum 67 de voturi.

Cu o lună înainte, la 13 ianuarie, Camera Reprezentanților aprobase, cu 232 de voturi „pentru” (între care și zece congresmeni republicani) și 197 „împotrivă” moțiunea de punere sub acuzare a președintelui Trump, acuzat de Partidul Democrat că ar fi incitat la violență participanții la mitingul de la Washington de la începutul lunii ianuarie. Pentru democraţi miza era ca acestuia să i se interzică să mai deţină vreodată o funcţie publică și să-i taie beneficiile post-președenție.

Analiștii au afirmat atunci că, chiar dacă ar fi fost condamnat de către Senat, Trump nu putea să fie împiedicat în mod automat să candideze la funcții publice. În acest caz, democrații ar fi trebuit să organizeze un al doilea vot prin care acestuia să-i fie interzisă deținerea unei funcții, ceea ce ar însemna de facto că republicanul nu ar mai putea candida în 2024 pentru un al doilea mandat de președinte.

Unele voci democrate au vehiculat și varianta apelării la Capitolul 3 din cadrul celui de-al 14-lea Amendament. Acesta este menit să împiedice persoanele să ocupe funcții federale dacă se consideră că ele „s-au angajat în insurecție sau rebeliune împotriva Constituției.” Deocamdată însă, apelarea la acest artificiu legal nu a fost făcută, iar democrații nu par să mai ia în considerare o astfel de variantă.

Republicanii loiali lui Trump, în vizor

Îndreptându-și atenția către susținătorii lui Trump din legislativ, grupul BLM a cerut expulzarea din Congres a tuturor congresmenilor GOP care „au alimentat teoriile conspirației promovate de Trump” și i-au încurajat pe suprematiștii albi să conteste rezultatele scrutinului din noiembrie 2020.

„Peste jumătate din republicanii din Camera Reprezentanților și mai mulți senatori au alimentat teoriile conspirației ale lui Trump și i-au încurajat pe suprematiștii albi să acționeze pentru a inversa rezultatul alegerilor. Susținem rezoluția introdusă de Cori Bush de a-i expulza din Congres pentru acțiunile lor periculoase și trădătoare. De asemenea, susținem pași pentru a-i împiedica să caute sa candideze din nou pentru alte funcții,” afirma declarația BLM.

Desubvenționarea poliției

Organizația BLM a cerut, de asemenea, ca departamentele de poliție din toată țara să fie desubvenționate, motivând că există un standard dublu în poliție, care a fost evident în timpul incidentelor de la Washington de la începutul lunii ianuarie.

„Poliția care a oprit protestatarii noștri BLM în această vară cu puști de asalt, gaze lacrimogene și echipamente de protecție militare a fost aceeași poliție care, pe 6 ianuarie, i-a întâmpinat pe supremiștii albi cu răbdare și le-a acordat beneficiul îndoielii, mergând până la a poza pentru selfie-uri cu insurgenții,” se arată în a cincea cerere a grupului. „Contrastul a fost deranjant, dar nu și pentru persoanele de culoare. Am știut întotdeauna pe cine protejează și servește cu adevărat poliția. D.C. are cel mai mare număr de polițiști pe cap de locuitor din țară; mai multă finanțare nu este soluția.”

Legat de acest subiect, G4Media.ro a scris recent că manifestanții care au demonstrat în orașele americane după moartea lui George Floyd în vara trecută au solicitat în repetate rânduri desubvenționarea departamentelor de poliție, acuzate de brutalitate. Datele recente au indicat însă că localitățile care și-au redus finanțarea pentru forțele de poliție au înregistrat o creștere a anumitor tipuri de infracțiuni grave în ultimul an.

O analiză a criminalității realizată de FoxNews a indicat că orașe precum Los Angeles, Minneapolis, New York, Portland și Austin au transferat fonduri de milioane de dolari de la departamentele de poliție la programe de servicii sociale.  Aceste reduceri au determinat unele departamente să concedieze ofițeri, să anuleze cursuri de recrutare sau să renunțe la obiectivele de angajare stabilite inițial. La tăierile solicitate la presiunile grupurilor de demonstranți s-au adăugat cele determinate de pandemia de coronavirus.

Întrucât departamentele de poliție au fost lăsate să se descurce cu bugete micșorate și cu mai puțin sprijin, unele orașe mari au înregistrat creșteri dramatice ale numărului de crime și alte infracțiuni violente.

Departamentele de poliție din toate aceste orașe au primit bugete reduse în ultimul an, cu opt milioane de dolari mai puțin în Minneapolis (banii au fost dați unor programe de prevenire a violenței și alte inițiative), 16 milioane în Portland (fondurile au fost redirecționate către programe sociale), 150 de milioane tăiați de la LAPD sau un miliard de dolari mai puțin în New York (banii au fost luați din bugetul NYPD și transferați unor programe sociale și de educație).

În cererile sale, BLM cere si declanșarea unei anchete complete care să vizeze legăturile dintre suprematiștii albi și Poliția Capitolului, forțele de ordine și armata Statelor Unite.

„Capitoliul a putut fi penetrat și invadat de supremiștii albi care au încercat să perturbe un proces politic care este fundamental pentru democrația noastră. Știm că departamentele de poliție au fost un refugiu sigur pentru suprematiștii albi pentru a ascunde intențiile rele în spatele unui ecuson, deoarece ecusonul a fost creat în acest scop. Știm, de asemenea, că polițiștii și militari aflați în afara programului au fost în gloata de la Capitol pe 6 ianuarie. Părțile vinovate trebuie trase la răspundere și concediate. Susținem documentul COUP Act depus de congresmanul Jamaal Bowman pentru a investiga aceste conexiuni.”

Dar grupul a avertizat că răspunsurile la revolta din 6 ianuarie nu trebuie să vizeze în mod specific BLM. „Ca răspuns la lovitura de stat, politicienii au introdus deja Domestic Terrorism Prevention Act of 2021 (Legea privind prevenirea terorismului intern 2021),” se arată în manifestul Black Lives Matter.

„Am mai văzut această tactică. Aceste legi sunt utilizate pentru a viza comunitățile negre și maro pentru întărirea supravegherii. Republicanii sunt deja ocupați să încerce să creeze o echivalență între gloata de pe 6 ianuarie și Vara Libertății. Nu avem nevoie de noi legi teroriste interne, de recunoaștere facială sau de orice altă puteri noi ale poliției statului. Guvernul nostru ar trebui să protejeze manifestațiile juste și să se concentreze asupra adevăratei probleme: eliminarea supremației albe. Există suficiente legi, resurse și informații, dar ele nu au fost folosite pentru a opri lovitura de stat. Politicienii noștri aleși trebuie să descopere de ce.”

Ultima cerere a grupului solicită parlamentarilor să adopte BREATHE Act , un proiect de lege numit în onoarea lui George Floyd care va reforma forțele de poliție în întreaga Americă, în timp ce va transfera dolarii contribuabililor spre „o nouă viziune a siguranței publice” care „va răspunde apelului de a desubvenționa poliția.”

„Poliția s-a născut din patrulele de sclavi. Nu putem reforma o instituție construită pe supremația albă,” se arată în documentul BLM. „Avem nevoie de o nouă abordare radicală a siguranței publice și a investițiilor comunitare. Președintele Biden s-a bazat deja pe Legea BREATHE în emiterea ordinelor sale executive care solicită testarea echității rasiale în programele federale, investirea în justiția de mediu la niveluri istorice și angajamentul în comunitățile afectate de sistem. Legea BREATHE creează o viziune a unei lumi în care viețile negrilor contează, prin investiții în locuințe, educație, sănătate și justiție de mediu.”

Suținerea pentru BLM, în scădere

BlackLivesMatter a fost fondată în 2013 ca răspuns la achitarea lui George Zimmerman, un american de origine hispanică, membru al unei patrule cetățenești, care l-a împușcat mortal pe Trayvon Martin, un tânăr de culoare în vârstă de 17 ani. (Zimmerman a fost achitat de acuzațiile de omor din imprudență și crimă de gradul al doilea).

Potrivit paginii oficiale a mișcării, Black Lives Matter Global Network Foundation, Inc. este o organizație globală din SUA, Marea Britanie și Canada, a cărei misiune este „de a eradica supremația albă și de a construi puterea locală pentru a interveni în violența impusă comunităților negre de către stat și membri ai organizațiilor paramilitare. Prin combaterea și contracararea actelor de violență, prin crearea spațiului pentru imaginația și inovația neagră și prin punerea accentului pe bucuria comunității negre, câștigăm îmbunătățiri imediate în viața noastră.”

BlackLivesMatter a avut un rol central în protestele oragnizate în vara trecută în orașele americane după moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare din Minneapolis. Floyd a murit la 25 mai 2020, de Memorial Day, în timp ce se afla în custodia poliției din Minnesota, după ce un ofițer alb a ținut genunchiul pe gâtul său pentru mai mult de 8 minute.

Incidentul, care a fost înregistrat cu telefoanele mobile de mai mulți martori, a dus la arestarea ofițerului Derek Chauvin, cel care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd, și a celor trei colegi de-ai săi prezenți în momentul tragediei. Luna trecută, Chauvina fost găsit vinovat de moartea lui Floyd și riscă 40 de ani de detenție.

Manifestațiile declanșate după moartea lui George Floyd pentru a denunța brutalitatea unor polițiști albi împotriva membrilor comunității afro-americane s-au extins ulterior în sute de orașe americane, iar multe dintre ele au devenit violente, provocând moartea mai multor persoane, rănirea a sute de demonstranți și polițiști, arestarea a mii de manifestanți, precum și distrugerea și incendierea a numeroase magazine, restaurante, bănci și mici afaceri.

O analiză Pew realizată în toamna trecută a dezvăluit că doar unul din șase demonstranți BLM este negru, iar o estimare a unui grup din industria de asigurări a indicat că violențele care au însoțit multe dintre proteste ar putea costa companiile de asigurări între 1 și 2 miliarde de dolari, făcând ca acestea să fie cele mai scumpe din istoria Statelor Unite.

Distrugerile și violențele care au însoțit demonstrațiile BLM sunt de altfel unul dintre motivele pentru care numărul americanilor care susțin protestele împotriva brutalității poliției și a rasismului sistemic a scăzut semnificativ în ultimele luni, indicând o „extenuare” a publicului vizavi de aceste manifestații. În același timp, analiștii au remarcat o creștere a încrederii americanilor în forțele de ordine.

Potrivit unui sondaj USA Today / Ipsos din luna martie, șaizeci și nouă la sută dintre americani au acum încredere în poliție și forțele de ordine locale pentru a promova justiția și tratamentul egal al tuturor raselor față de 56 la sută care au simțit la fel în iunie anul trecut.

Pe de altă parte, încrederea în Black Lives Matter a scăzut cu 10 puncte în aceeași perioadă (50% în prezent, în scădere de la 60% cât era în vara anului 2020).

O majoritate simplă sprijină reformarea poliției, dar există puțină susținere pentru mișcarea „defund the police.” Mai mult, atunci când sunt obligați să aleagă, cei mai mulți americani doresc să finanțeze integral bugetul pentru departamentele de poliție din comunitatea lor. Sondajul indică faptul că democrații sunt cei care susțin, în proporție mult mai mare decât republicanii, reformarea poliției și desubvenționarea forțelor de ordine.

Surse: BLM, Washington Examiner, FoxNews, Ipsos

Sursa foto: Dan Jiman