Betleemul sărbătorește Crăciunul „în teamă și incertitudine”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Jacques Giacaman își pune angajații să curețe de praf magazinul. Prăvălia sa, specializată în vânzarea de mici sculpturi de inspirație creștină din lemn de măslin, dă spre Piața Ieslei, aflată chiar în fața Bazilicii Nașterii Domnului, la Betleem. A rămas închisă mai bine de doi ani, după atacul din 7 octombrie 2023 al Hamas, care a provocat 1.200 de victime de partea israeliană. Doi ani în care majoritatea palestinienilor din Cisiordania au limitat numărul și amploarea celebrărilor oficiale, în timp ce Israelul purta un război de anihilare în Fâșia Gaza, unde au murit peste 70.000 de persoane, scrie cotidianul francez Le Monde, citat de Rador Radio România.

La 10 octombrie a intrat în vigoare un armistițiu precar în enclava palestiniană. O acalmie care îi privește pe toți palestinienii și care permite Betleemului să sărbătorească din nou Crăciunul, chiar dacă orașul din Cisiordania ocupată traversează, asemenea întregului teritoriu, o perioadă dificilă. „Ultimul nostru an bun a fost în 2019. Apoi a venit pandemia de Covid. Războiul din mai 2021 dintre Israel și Hamas. Turismul abia începea să-și revină când a venit 7 octombrie. Apoi, nimic. Dar anul acesta redeschid magazinul. Încerc să relansez afacerea familiei”, explică bărbatul de 53 de ani, precizând că familia sa produce aceste obiecte de patru generații. În ajunul Crăciunului, spera să vadă o mulțime numeroasă participând la festivități.

Însă, în Piața Ieslei, imensul brad de Crăciun este aproape singuratic, în lumina cristalină a iernii. La poalele lui, o mare iesle. Câțiva turiști se fotografiază în fața instalației. Palestinienii din alte orașe ale Cisiordaniei sunt puțini.

„A reda speranța locuitorilor”

De la 7 octombrie, Israelul impune în teritoriul ocupat un regim de teroare fără precedent, prin focuri mortale ale armatei, atacuri ale coloniștilor și arestări în masă. A devenit complicat, chiar periculos, pentru palestinieni să se deplaseze dintr-un oraș în altul, controalele autorităților israeliene devenind mai numeroase și mai arbitrare. „Ne simțim ca într-o închisoare în care, în fiecare zi, o nouă ușă este sigilată. Generația mea mai rezistă. Dar următoarea privește în altă parte”, comentează Jacques Giacaman.

Aproximativ 200 de familii creștine ar fi părăsit orașul după 7 octombrie, potrivit lui Elias Hazin, directorul agenției de turism Bethlehem Star și profesor de drept umanitar internațional la universitatea din oraș: „Mai mult ca niciodată, trăim în incertitudine și frică. Ne putem întreba dacă orașul nostru nu va deveni un loc creștin… fără creștini.”

Ca toate marile orașe palestiniene, Betleemul este amenințat și de colonizarea israeliană: în iunie 2024, guvernul israelian a anunțat un proiect de construire a cinci colonii la vest de oraș. Iar în această lună decembrie, a aprobat alte 19, dintre care una situată la ieșirea estică a aglomerării urbane.

Pentru a lupta împotriva acestei izolări, primarul orașului, Maher Canawati, a decis să reia festivitățile de Crăciun. A organizat târguri, a repus iluminatul festiv, precum stelele căzătoare care presară străzile orașului vechi. „Timp de doi ani, hotelurile, restaurantele, magazinele, atelierele au rămas închise. Am vrut să relansez activitatea mai întâi pentru a reda speranța locuitorilor din Betleem. Dar și pentru a arăta restului lumii că orașul nostru este sigur, că populația sa este pregătită să primească pelerini, pentru ca aceștia să vină să vadă ei înșiși pietrele vii ale Țării Sfinte”, declară edilul pentru Le Monde, din primăria sa, care domină piața Bazilicii Nașterii Domnului.

Apelul cardinalului

Turiștii care au reușit să ajungă la Betleem au privilegiul de a vizita aproape singuri una dintre cele mai vechi biserici din lume, ridicată deasupra grotei unde, potrivit tradiției creștine, s-a născut Hristos. Trebuie să treacă prin Poarta Umilinței, intrarea în edificiu, înaltă de abia un metru, coborâtă, potrivit tradiției populare, pentru a împiedica cavalerii otomani să profaneze biserica intrând călare.

Se dezvăluie astfel una dintre bijuteriile creștinătății, care a făcut obiectul unei ample restaurări finalizate în 2023. Primul edificiu, cu aspect de templu roman, a fost construit în secolul al IV-lea de Constantin, primul dintre împărații bizantini. Distrus în timpul revoltei samaritenilor din 529, a fost reconstruit două secole mai târziu de împăratul Iustinian. A fost apoi transformat de cruciați, care au realizat picturi delicate pe coloanele bazilicii. Restaurarea le-a readus la lumină. Reprezentând laolaltă apostoli, călugări, regi, sfinți soldați și șapte femei, ele mărturisesc istoria bogată a edificiului.

Majoritatea vizitatorilor întâlniți la fața locului trăiesc în Israel sau în Cisiordania. Palestinieni cu cetățenie israeliană au făcut deplasarea pentru a-și vizita compatrioții din teritoriul ocupat. Dar și occidentali care locuiesc la Ierusalim sau catolici filipinezi ce lucrează în apropierea Mării Moarte, bucuroși de o escapadă pe străduțele vechiului Betleem.

Alții au venit de mai departe, precum acest grup de aproximativ doisprezece francezi. Dar toți au trebuit să treacă printr-un punct de control al armatei israeliene pentru a intra în oraș. Francezii au răspuns apelului cardinalului Pierbattista Pizzaballa, capul Bisericii Catolice din Țara Sfântă, care, în ianuarie, le-a cerut creștinilor din întreaga lume să reia pelerinajele. „Suntem solidari cu Palestina în Franța și solidari prin rugăciune aici. Am venit pentru a întâlni, a susține și a înțelege. Adunăm mărturii pentru a oferi imaginea cea mai fidelă a ceea ce se întâmplă aici”, explică Gabriel Amieux, 25 de ani.