Autostrada Mării Negre: Bulgaria vrea să investească 3 miliarde de euro într-o autostradă care să lege Varna de Constanța și portul grec Alexandroupolis

Analiză a publicației bulgare 24Chasa, preluată de Rador Radio România:

Planurile de construcție a autostrăzilor și căilor feroviare ale Bulgariei ar putea fi prioritizate din nou datorită nevoilor NATO și ale războiului din Ucraina. Motivul – Bulgaria nu are o infrastructură adecvată pentru deplasare rapidă între granițele cu Grecia și România. Și din cauza politicii turcești de a nu permite accesul navelor militare și transportul prin strâmtori, portul grec Alexandroupolis a devenit cel mai important pentru NATO în regiune.

Lipsa infrastructurii de-a lungul coridorului Alexandroupolis – Burgas – Varna – Constanța face destul de dificilă livrarea de arme Ucrainei. În plus, este aproape imposibilă desfășurarea unei brigăzi multinaționale NATO în Bulgaria. Datorită apărării, este necesară prioritizarea din nou a infrastructurii. Cele mai importante sunt coridoarele nord-sud, având ca prioritate Autostrada Marea Neagră, insistă militarii. Până acum, legăturile de transport de-a lungul mării au rămas în urmă în spatele unor proiecte precum „Hemus” și legăturile feroviare rapide est-vest.

O infrastructură de 6 miliarde de euro va fi construită în Bulgaria pentru a servi nevoilor NATO și în scopuri civile, a anunțat ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, după întoarcerea sa din SUA, săptămâna trecută. Pentru cofinanțarea acestor proiecte se vor putea folosi atât bani din fondurile europene, cât și din programele Alianței. Potrivit lui Tagarev, se acordă prioritate drumurilor, căilor ferate, conductelor de petrol, depozitelor, clădirilor pentru cazare. Acest lucru va face posibil ca actualul grup de luptă multinațional al batalionului de aproximativ 1.000 de luptători să fie mărit, în cazul în care va fi nevoie, la o brigadă, care include deja 5.000 de soldați din SUA, Italia și alte cinci țări din vecinătatea Bulgariei.

În realitate, este vorba integral de infrastructură – rutieră și feroviară, care ar permite transportul mărfurilor din portul grecesc Alexandroupolis până în Constanța – un proiect de 3 miliarde de euro. Ceva asemănător cu ideea de odinioară a lui Boiko Borisov de „șosea de centură a Balcanilor”, cu care în 2019 a curtat China pentru finanțare, împreună cu colegii săi – prim-miniștrii Greciei și României.

În octombrie 2023, această idee a fost reluată la o întâlnire trilaterală a prim-ministrului Nikolai Denkov cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și premierul României, Marcel Ciolacu.

Împreună cu comisarul european Margaritis Schinas, cei trei au convenit să grăbească construirea coridorului, care începe din portul de la Kavala, trece prin Alexandroupolis, porturile bulgare de la Marea Neagră și Constanța. Așa cum a anunțat România în urmă cu o lună că începe construirea unei autostrăzi spre Ucraina. În cea mai mare parte, acest coridor dintre Grecia până în România coincide cu traseul Autostrăzii „Marea Neagră” planificat de Bulgaria, dar dublat cu o linie de cale ferată și infrastructură energetică.

O alternativă care deocamdată nu este în atenția militarilor, pentru că este departe de linia probabilă de confruntare în cazul unui atac din partea Rusiei, este infrastructura prin trecătorile din Munții Balcani. Aceasta ar trebui să preia traficul din sud prin Munții Balcani, pe viitoarea autostradă Ruse – Veliko Târnovo, până la podul de peste Dunăre și de acolo prin Via Carpatia până în Slovacia și Polonia. Astfel se conectează Marea Baltică și Bulgaria.

Continuarea spre sud, însă, necesită parcurgerea traficului care vine din nord până la trecătoarea Makaza, construirea a încă 50 km de autostradă pe teritoriul grecesc până la Giumurdzina, de unde mărfurile se pot deplasa pe existenta Via Egnatia până la Alexandroupolis.

În momentul de față, însă, Bulgaria nu are nici măcar proiecte conceptuale pentru construirea infrastructurii nord-sud, indiferent de traseele care vor fi selectate.

Dezvoltarea infrastructurii de-a lungul axei nord-sud în Europa de Est este și unul dintre obiectivele principale ale Inițiativei celor Trei Mări, care a început în urmă cu câțiva ani la inițiativa Statelor Unite și include 12 țări din Europa de Est. Scopul său final este să dezvolte exact această direcție de drum, care în mod deliberat nu a fost construită în timpul Războiului Rece, deoarece prioritatea URSS de atunci era dezvoltarea unui alt tip de legături. Prin urmare, în momentul de față, există destule paradoxuri cu privire la legăturile rutiere ale Bătrânului Continent, mai ales în partea bulgară. De exemplu, dacă o firmă dorește să trimită mărfuri din Grecia sau Bulgaria către una dintre țările baltice, acestea vor trece mai întâi prin Rotterdam și abia apoi vor ajunge la Riga sau Tallinn, deoarece călătoria pe această rută cu mașina sau cu trenul durează în cel mai bun caz trei zile.

Un alt paradox este că în prezent nu există acces rapid de la Marea Baltică până la Canalul Suez. De exemplu, mărfurile încărcate din Polonia călătoresc aproximativ 4 zile până la Marea Egee, înainte de a fi încărcate pe o navă, pentru a ajunge mai repede până la Canalul Suez. Anterior, pe uscat, camioanele și trenurile foloseau multe rute ocolitoare pentru a ajunge în Bulgaria. Și aici se confruntă cu o lipsă și mai mare de drumuri directe.

Dintre toate proiectele, un rezultat vizibil deocamdată există doar pentru Autostrada „Marea Neagră”, dar numai pentru porțiunea dintre Burgas și Varna, adică jumătate din ceea ce este necesar. Potrivit datelor Agenției Rutiere din Bulgaria, proiectul tehnic ar trebui să fie gata până la sfârșitul acestui an, ceea ce înseamnă că, dacă există finanțare, construcția ar putea începe cel mai devreme în 2025. Licitația publică pentru elaborarea ideii de proiect a fost anunțată în urmă cu aproape 3 ani, dar versiunile finalizate nu au fost date publicității.

Potrivit celor care cunosc situația, ideea autostrăzii cu plecare de la podul Asparuh din Varna a fost abandonată. Punctul de plecare al Autostrăzii „Marea Neagră” va fi cu douăzeci de kilometri înainte de a se intra în Varna pe Autostrada „Hemus”, în apropierea micului sat Slâncevo, unde se va face o intersecție rutieră. Și nu se termină exact în cartierul Sarafovo, așa cum era prevăzut inițial, ci în satul Vetren, care se află la aproximativ 30 km de oraș, de-a lungul căruia va fi construit un nod rutier de legătură cu Autostrada „Tracia”.

În acest caz, “Tracia” va face legătura acestor încărcături care vin din nord în direcția Makaza. Pe lângă faptul că se va utiliza o parte din Autostrada „Marița”, va trebui să fie construită și o conexiune rutieră adecvată către Kârdjali și punctul de trecere a frontierei de la trecătoarea Makaza. Chiar și doar această jumătate din Autostrada „Marea Neagră”, însă, trece prin 11 arii protejate din „Natura” și printr-o zonă protejată – Probiti Kamăni/Deșertul de Piatră (nord-vestul regiunii Varna). Ceea ce înseamnă că încă nu a fost făcută o evaluare de mediu și probabil că organizațiile de mediu și persoanele private vor face tot ce le stă în putință pentru a stopa lucrurile. Situația nu este mai bună nici legat de săparea tunelului sub Shipka, fără de care nu există nicio cale ca marfa să traverseze Munții Balcani.

Săptămâna trecută, din răspunsurile ministrului dezvoltării regional Andrei Cekov la întrebările scrise ale parlamentarilor de la formațiunea Renașterea a reieșit că proiectul tehnic nu va fi gata nici anul acesta. Contractul a fost încheiat în 2022 și este de inginerie, adică executantul trebuie să-l proiecteze mai întâi și să înceapă să-l construiască într-o etapă ulterioară. Construcția în sine va dura 1.280 de zile, adică vreo 3 ani și jumătate.

Momentan, erorile din cadastru, care întârzie proiectarea, nu au fost încă corectate, iar acest lucru, potrivit ministrului Țekov, înseamnă că este puțin probabil ca proiectul să fie gata până la sfârșitul anului 2024. Dar nu numai atât – există și considerente de mediu care nu au fost încă clarificate. O parte a traseului dintre ocolirea de la Gabrovo și tunel trece prin Parcul Național Bulgarka. Ministerul Mediului și Apelor a dat un aviz pozitiv, dar această decizie pentru aprobarea măsurilor de mediu a fost contestată de ecologiști.

La data de 9 februarie anul trecut, Tribunalul Administrativ din Sofia a anulat decizia, iar aceasta este în prezent atacată de stat la Curtea Supremă, dar încă nu există o decizie definitivă. Slavă Domnului, măcar tunelul are asigurată finanțare din fonduri europene. Dar chiar dacă cumva va începe acest proiect vechi de 130 de ani, de ambele părți ale viitorului tunel lipsesc segmente importante.

Când autostrada Ruse – Veliko Târnovo, care este cel puțin deja în construcție, va ajunge la Târnovo, mai sunt încă 60 de kilometri de drum de două benzi de acolo până la Gabrovo. Deși este într-o stare bună, acesta nu este în măsură să preia cantitățile uriașe de marfă care vor veni.

Și când tunelul va fi finalizat, acesta va ieși aproape de orașul Shipka. De acolo până la Stara Zagora mai sunt circa 45 de kilometri, care în prezent este un drum cu două benzi. Mai sunt încă zece kilometri la sud de Stara Zagora până se ajunge la autostrăzile „Tracia” și „Marița”.

Cu alte cuvinte, trebuie proiectate mai multe drumuri, avize, evaluări de mediu, contestații etc. Și e puțin probabil ca NATO să poată ajuta în toate acestea.

La Iambol se construiește un oraș pentru militarii din Alianță, acesta va costa cel puțin 100 de milioane de leva.

Ministerul Apărării intenționează să construiască un orășel în apropiere de Iambol, unde vor fi cazați soldații aliaților din NATO, care fac parte din grupul de luptă internațional de pe teritoriul Bulgariei. Construirea acestuia va costa cel puțin 100 de milioane de leva, dar prețul exact va fi clar când proiectul va fi finalizat. Cheltuielile trebuie apoi aprobate de Parlament. Orașul ar trebui să fie gata în 2025. Decizia privind locul exact unde va fi construit nu este definitivă. Dar, la recomandarea experților militari, ar trebui să fie aproape de Kabile, deoarece pentru a caza grupul de luptă este necesar să existe în apropiere un aeroport, un poligon de antrenament pentru soldați, infrastructură rutieră și feroviară bune. „Sunt multe cerințe militare care fac ca această zonă să fie preferată, dar aceasta nu este singura posibilă”, a comentat recent ministrul bulgar la Apărării, Todor Tagarev, dar fără a indica alte variante.

Orașul ar trebui să găzduiască aproximativ 1.500 de soldați, câți sunt în prezent în grupul multinațional de luptă. În prezent, ei locuiesc în bazele de la poligonul de la Novo Selo, unde se antrenează cel mai adesea. Capacitatea orașului va fi însă planificată pentru până la 5000 de oameni, la cât ar putea crește grupul dacă se va transforma în brigadă.

Grupul de luptă multinațional al NATO din Bulgaria a fost înființat la 1 martie 2022, la scurt timp după începerea războiului dintre Rusia și Ucraina. Italia este țara lider și cu cea mai numeroasă participare la acesta, cu peste 700 de soldați din Regimentul 7 Alpin „Bersaglieri” cu peste 50 de echipamente. SUA participă cu o companie mecanizată. Bulgaria participă și ea cu o companie. Grupul include și personal militar din Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Albania. Ideea pentru înființarea acesteia a fost consolidarea Flancului estic al NATO. Astfel de forțe sunt dislocate și în România, Ungaria, Slovacia, Polonia și țările baltice. Planul este ca toate să devină brigăzi. Cu toate acestea, componența lor nu va fi întotdeauna completă, ci va fi completată numai atunci când va fi nevoie – în timp de pace, de exemplu, acestea sunt marile exerciții. Unul dintre motivele acestei restricționări este Tratatul privind Forțele Armate în Europa, din care Bulgaria face parte și nu permite desfășurarea durabilă a forțelor străine mari pe teritoriul țării. Celălalt motiv este finanțarea, deoarece fiecare țară participantă trebuie să plătească pentru ca soldații săi să stea aici.

Articol de Hristo Nikolov / Traducerea: Mirela Petrescu