Autorizaţia de construire pentru proiectul Hidroelectrica de pe râul Bâsca Mare din munţii Buzăului a fost anulată definitiv în justiţie

Curtea de Apel Cluj a anulat prin decizie definitivă autorizaţia de construire pentru derivaţia Surduc-Nehoiaşu, parte a galeriei de aducțiune a amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu, un proiect Hidroelectrica de pe râul Bâsca Mare din munţii Buzăului, potrivit deciziei instanţei.

Curtea de Apel Cluj a menţinut practic decizia din februarie a Tribunalului Cluj privind proiectul Hidroelectrica din munţii Buzăului. Procesul a fost deschis de Asociaţia Declic. Potrivit ecologiştilor, proiectul Hidroelectrica ar fi produs un dezastru ecologic şi ar fi pus în pericol râul Bâsca Mare. Potrivit unui comunicat al Declic după decizia Tribunalului Cluj, „documentaţia pentru construirea derivaţiei Surduc-Nehoiaşu, ce ar fi deviat cursul râului şi l-ar fi secat, a fost emisă cu încălcarea legii, constatând că acordul de mediu a fost emis ilegal”.

Potrivit Declic, autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, „controlat de controversatul Dan Ioan Popescu„, fost ministru al Industriei şi Economiei în guvernările PSD.

„Proiectul Hidroelectrica traversează o arie protejată Natura 2000 şi pune în pericol aproape întreaga reţea hidrografică din Carpaţii de Curbură. Amenajarea hidroenergetică presupune şi captarea râurilor: Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculiţa, Patac, Paltin şi Caşoca, precum şi alterarea gravă a debitului râului Buzău”, arăta comunitatea Declic.

Istoricul proiectului. În toamna lui 2019, Hidroelectrica a alocat 63 de milioane de lei pentru construcția derivației Surduc-Nehoiașu. Aducțiunea ar fi urmat să conducă apa de la barajul Surduc până la hidrocentrala de la Nehoiașu, construită în 1988. Construcția derivației ar fi costat până la 78 de milioane de lei și avea termen de finalizare anul 2023. Proiectul hidroenergetic a fost demarat în 1981 prin decret al lui Nicoale Ceaușescu.

Ce reclamă ecologiștii. Aciviţtii de mediu susţin că proiectul include realizarea unui baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul ar devia râul, printr-un tunel de aducțiune, la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel, râul ar fi secat complet pe toată lungimea cursului din județul Buzău și ar fi lăsat doar Bâsca Rozilei, cu jumătate din debit. Galeria de aducțiune de pe Bâsca Mare ar afecta și râul Buzău, fiind un afluent al acestuia.

Declic a contestat autorizația de construire 175/2015 emisă de CJ Covasna. Autorizația a fost emisă pe baza unui acord de mediu care are la origine o evaluare de mediu facuta de Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu. Vezi acordul de mediu aici, la pagina 5.

”Agenția regională pentru protecția mediului Sibiu a emis acordul de mediu din 2009, pe baza unei evaluări făcute de firma ISPH. În 2009 era în vigoare un ordin din 2003, potrivit căruia o firmă care efectuează evaluare de mediu pentru un proiect pe care ea însăși l-a scris nu mai are voie să facă evaluări (i se anulează certificatul de atestare). Din moment ce ISPH a scris proiectul, autoritățile de mediu nu doar că erau obligate să respingă studiul efectuat de ISPH, ci și să-i anuleze acestei firme certificatul.

Si dacă nu ar fi vorba de proiectul lor, tot nu este în regulă, pentru că cei de la ISPH sunt cei mai fervenți adepți ai amenajărilor hidroenergetice și ar fi culmea să recunoască impactul lor asupra mediului!”, declara pentru G4Media.ro biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Potrivit biologului, râul Bâsca Mare este unul dintre foarte puținele râuri relativ mari din Carpații Românești, care nu au fost încă sacrificate pentru amenajări hidroenergetice. Râul include o vale spectaculoasă, cu potențial turistic.

Potrivit lui Călin Dejeu, suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei de arii naturale protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, 10 specii de pești ar putea pieri dacă barajul este finalizat, 4 dintre ele fiind specii protejate Natura 2000. Va fi afectată astfel și vidra și Carabus variolosus, o specie de gândac de apă pe cale de dispariție în România, specie pentru care a fost desemnat situl natura 2000 Penteleu.

Avem infringement din cauza amenajărilor hidroenergetice în ariile naturale protejate. România este în faza precontencioasă de infringement în cazul 2015/4036 al Comisiei Europene privind încălcarea legislației UE de către hidrocentralele din România. Cazul nu a ajuns decocamdată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Tocmai de accea, ecologiștii solicită Comisiei Europene să includă devierea râului Bâsca Mare în această cauză. (Foto: Barajul Bâsca Mare / G4Media)