Aurescu: România va acorda o contribuţie de 750.000 de dolari la Fondul de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova

România va acorda o nouă contribuţie de 750.000 de dolari la Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în plus faţă de contribuţia de 600.000 de dolari acordată în cursul anului trecut, a afirmat, miercuri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC).

Potrivit unui comunicat al MAE transmis Agerpres, această sumă se alătură unei noi contribuţii de 830.000 de dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), anunţată în prima zi a Ministerialei NATO.

Sesiunea NAC în format aliat, la care a participat şi Suedia, în calitate de invitat, a fost dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius.

Discuţiile s-au axat pe implementarea deciziilor Summitului de la Madrid, sprijinul pentru Ucraina şi consolidarea cooperării cu celelalte state partenere, politica NATO a „Uşilor deschise” şi angajamentul aliat de partajare echitabilă a responsabilităţilor, arată MAE.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat cinci priorităţi strategice pe care România se va concentra la Summitul de la Vilnius.

Aurescu a subliniat necesitatea implementării rapide şi depline a deciziilor Summitului de la Madrid şi a arătat că progresele în consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe întreg Flancul Estic, pentru asigurarea unei apărări înaintate coerente şi unitare, precum şi a prezenţei aliate pe Flancul Estic, în special în regiunea Mării Negre, sunt esenţiale în acest sens.

Şeful diplomaţiei române a făcut apel la continuarea măsurilor la nivel operaţional, inclusiv cu privire la Grupurile de luptă de pe Flancul Estic, dintre care face parte şi cel din România. El a indicat că, în aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid, sunt necesare, printre altele, prepoziţionări de echipamente şi alocarea clară de trupe de întărire, acces adecvat la resurse, capacităţi crescute de monitorizare şi supraveghere maritimă şi aeriană.

În al doilea rând, ministrul Bogdan Aurescu a solicitat elaborarea unei abordări comune la nivel aliat pentru Marea Neagră, în conformitate cu importanţa strategică a acestei regiuni pentru securitatea euroatlantică şi complementar cu viziunea NATO pentru Vecinătatea Sudică.

De asemenea, ministrul de Externe s-a referit la investiţiile pentru apărare (Defence Investment Pledge-DIP) ca temă prioritară a Summitului de la Vilnius şi a reiterat angajamentul ferm al României pentru îndeplinirea tuturor responsabilităţilor în domeniul consolidării securităţii şi apărării, menţionând alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare, precizează MAE.

Ministrul Afacerilor Externe a punctat totodată necesitatea menţinerii angajamentului politic şi practic faţă de Ucraina şi a angajamentului susţinut şi faţă de Republica Moldova, statul cel mai vulnerabil, după Ucraina, la acţiunile ostile şi provocările ruse. Astfel, Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO şi Ucraina şi transformarea Comisiei NATO – Ucraina într-un Consiliu NATO – Ucraina, cu competenţe sporite faţă de actuala comisie, care să susţină reformele necesare din Ucraina şi creşterea interoperabilităţii cu NATO, precum şi să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

Totodată, el a punctat că atenţia aliată trebuie menţinută şi asupra Georgiei, unde România împreună cu Regatul Unit asigură mandatul de Ambasade Puncte de Contact NATO. În context, el a evidenţiat că societatea georgiană sprijină parcursul european şi euroatlantic al Georgiei şi trebuie susţinută în acest sens.

Conform MAE, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a solicitat aliaţilor ca la Summitul de la Vilnius să fie abordată strategic relaţionarea cu Rusia şi China, pornind de la parametrii setaţi prin Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Madrid. Aurescu a subliniat că, „sub nicio formă, Rusia nu poate influenţa arhitectura de securitate europeană şi a condamnat încă o dată retorica nucleară a Rusiei, în special în contextul anunţului privind poziţionarea de arme nucleare tactice în Belarus”.