Aurel Vainer: Pogromul din 1941- o formă a antisemitismului mârşav, ucigaş / După instaurarea regimului Antonescu, în casa tatălui meu şi a familiei lui apare un comando, o echipă mixtă format din autorităţi ale statului şi din legionari

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pogromul antievreiesc din ianuarie 1941 a reprezentat o formă a antisemitismului mârşav, ucigaş, care a condus în final la lichidarea de vieţi nevinovate, iar generaţiile viitoare nu trebuie să uite aceste tragice evenimente, a declarat joi dr. Aurel Vainer, preşedintele de onoare al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), citat de Agerpres.

• „Forţele legionare teroriste oarbe, antisemite până în măduva oaselor, au realizat acte de vandalism şi mârşăvii care nu în puţine cazuri s-au soldat cu lichidarea de vieţi omeneşti. După statisticile oficiale, în timpul Pogromului de la Bucureşti, din ianuarie 1941, au fost omorâţi 120 – 140 de evrei. Numărul este într-un anumit interval şi se pare că este chiar mai mare, dacă se ţine seama de faptul că nu au fost luaţi în evidenţă evreii omorâţi care se creştinaseră înainte. Oricum, aceasta cifră (…) arată că s-au întâmplat lucruri foarte urâte, au fost forme ale antisemitismului mârşav, al antisemitismului ucigaş”, a declarat dr. Aurel Vainer cu prilejul comemorării a 80 de ani de la Pogromul antievreiesc de la Bucureşti din ianuarie 1941, eveniment organizat online de FCER.

El a amintit că din „mişcarea cuzistă”, înfiinţată de A.C. Cuza, profesor la Universitatea din Iaşi, „o formă de antisemitism care nu era violentă, s-a născut în anii ’30 mişcarea Garda de Fier a lui Corneliu Zelea Codreanu”.

• „De fapt, îl chema Corneliu Zelinski, dar şi-a luat numele de Zelea Codreanu. Era un român de origini poloneze. (…) În 1940, după instaurarea regimului Antonescu şi legionarii, în casa tatălui meu şi a familiei lui apare un comando care era de fapt o echipă mixtă format din autorităţi ale statului şi din legionari. Atunci aveam 10 ani şi îmi amintesc şi acum scena când apare acest reprezentant al mişcării legionare, se numea Gheorghe Ursu, şi îi spune: „Cetăţene Vainer, din acest moment toate proprietăţile dumitale trec în proprietatea statului român, inclusiv ţi se aplică reglementările care au fost – evreii nu mai pot ocupa funcţii publice, nu mai pot avea firme„. (…) Terorismul legionar promova direct nevoia de a ucide pe „jidani” – evrei, şi de a reprima pe acei români numiţi atunci jidoviţi”, a arătat Aurel Vainer.

Preşedintele de onoare al FCER a afirmat că „rebeliunea legionară a fost un scenariu mai larg în care are loc despărţirea dintre Ion Antonescu şi legionari”, mari personalităţi ale României, precum şi români autentici, fiind victime ale legionarilor.

„Mişcarea legionară a pactizat cu generalul Antonescu în septembrie 1940 şi au făcut regimul antonesciano-legionar. Dar după un timp s-a rupt această alianţă. (…) Antonescu cheamă trupele române şi îi lichidează până la urmă pe legionari. Dar atunci legionarii organizează şi realizează Pogromul împotriva evreilor din Bucureşti, din ianuarie 1941, unde au pierit 140 de evrei nevinovaţi. Formele şi locurile au fost diverse şi nu puţine în care evreii au fost arestaţi, torturaţi. (…) Mişcarea legionară a ajuns la această formă de naţionalism terorist, cu ucidere şi a ucis mari personalităţi ale României de atunci – ministrul Economiei, Madgearu şi marele savant român Nicolae Iorga. Au fost crimele legionarilor faţă de români autentici, creştini, dar şi mai grozave au fost comportamentele din timpul rebeliunii transformate în Pogrom antievreiesc. Atunci au omorât oameni, au devastat magazine. Calea Văcăreştilor şi Calea Dudeşti au fost ţintele principale ale Pogromului legionar”, a detaliat Aurel Vainer.

Potrivit acestuia, „au fost zile de groază” care trebuie să rămână în memoria generaţiilor viitoare.

„Noi avem datoria să ne amintim mereu de aceste evenimente din Bucureştiul anului 1941 şi să păstrăm în memoria noastră cele petrecute atunci. Să ne exprimăm regretul imens pentru pierderea acestor vieţi omeneşti nevinovate condamnate la moarte doar pentru faptul că erau evrei, cu ocupaţii foarte diferite – muncitori, meseriaşi, oameni de afaceri, prăvăliaşi. Este o pagină ruşinoasă pentru istoria poporului român, recunoscută de altfel prin acceptarea raportului Comisiei de cercetare a Holocaustului, Comisia Wiesel. Pogromul de la Bucureşti a fost unul din evenimentele majore cu mare percuţie, să spun aşa, şi cu un grad mare de cruzime faţă de populaţia evreiască”, a spus Vainer.

El a afirmat că evreii de astăzi din România îşi amintesc „cu multă durere de cele petrecute în Bucureşti”.

„Îmi exprim din partea FCER aceste regrete profunde pentru cele întâmplate şi să să ne exprimăm solidaritatea cu toţi cei care nu mai sunt şi care au suferit în timpul Pogromului legionar de la Bucureşti, în ianuarie 1941. Amintirea să le fie veşnică!”, a concluzionat preşedintele de onoare al FCER.