Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Astronomii din echipa internaţională care administrează Event Horizon Telescope (EHT) au prezentat joi prima imagine care dovedeşte prezenţa unei găuri negre super-masive în centrul galaxiei noastre, Sagittarius A*, la aproximativ trei ani după publicarea primei fotografii a unei găuri negre dintr-o galaxie îndepărtată, informează AFP, citată de Agerpres.
Silueta unei găuri negre care se conturează pe un disc luminos de materie cosmică aminteşte de cea a găurii negre detectate în îndepărtata galaxie M87, care este mult mai mare decât Calea Lactee.
Oamenii de ştiinţă văd în această nouă imagine o dovadă că aceleaşi mecanisme ale fizicii se manifestă în regiunile centrale a două sisteme cosmice de mărimi diferite.
„Pot să vă prezint imaginea găurii negre Sgr A* din centrul galaxiei noastre”, a anunţat, în aplauzele publicului, Huib Jan Van Langevelde, directorul proiectului EHT, într-o conferinţă de presă organizată în oraşul german Garching.
Tehnic, gaura neagră în sine nu poate fi văzută, întrucât acel obiect cosmic este atât de dens şi forţa lui gravitaţională este atât de puternică, încât nici măcar lumina nu poate să scape atracţiei sale. Însă poate fi observată materia care circulă în jurul său, înainte de a fi „înghiţită” de gaura neagră.
„Avem o dovadă directă că acest obiect celest este o gaură neagră”, a explicat Sara Issaoum, de la Centrul de Astrofizică din cadrul Universităţii Harvard, care a descris apoi „norul de gaz (din jurul găurii negre – n.r.) care emite unde radio şi pe care noi l-am observat”.
Găurile negre au fost împărţite în „stelare”, atunci când masa lor este de câteva ori mai mare decât cea a unei stele, şi în „super-masive”, când masa lor este de câteva milioane sau chiar de miliarde de ori mai mare decât masa unei stele.
Sagittarius A* (Sgr A*), care îşi datorează numele detectării sale în direcţia constelaţiei Segetătorului, are o masă de circa 4 milioane de ori mai mare decât a Soarelui şi se află la o distanţă de 27.000 de ani-lumină în raport cu Terra. Existenţa ei a fost bănuită încă din 1974, odată cu detectarea unui semnal radio neobişnuit care provenea din centrul galaxiei noastre, potrivit Agerpres.
Si toate raman pe orizontul ei, nimic nu se sterge, toate prostiile pe care le facem sau cele bune. Si daca peste 27000 ani-lumina ne-ar inghiti, am ramane pironiti pe orizontul ei cu tot cu „bagaj”. Grija la ce face fiecare, ramane in poza!
Dacă peste 27000 ani punct, nu ani lumina, anul lumina măsoară distanța nu timpul. In rest este așa cum ai spus.
thanks, mi-a scapat.
Ramai pironit pe orizont dar te si inghite. Ambele se intampla. Este cheia paradoxului informatiei.
Paradoxurile sunt chei catre alte niveluri de cunoastere. Si in asta, Maldacena, cea mai minunata minte de dupa Einstein, a gasit ceva.
Si NATO sa o bombardeze
O alta gaura neagra, mult mai aproape, se afla la sediul guvernului roman si se numeste bugetul Romaniei.
In ea dispar banii nostri, alimentand clientela politica, nepotii si amantele.
Si vecina mea are o gaura negra.