Asociații ale magistraților despre raportul GRECO: Niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției din perioada 2018-2019 nu a fost abrogată

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată într-un comunicat de presă că ultimul Raport GRECO confirmă necesitatea unor reforme reale și rapide în justiție. Cele două asociații ale magistraților mai arată că ”niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției, realizată în perioada 2018-2019 și intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată”.

• Citește comunicatul integral:

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de ultimul Raport GRECO cu privire la situația independenței sistemului judiciar din România, organismul Consiliului Europei fiind preocupat în mod special ”de faptul că recomandarea de a fi abandonată crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu a fost implementată”, aspect care, împreună cu independența funcțională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor etc. reprezintă în mod constant pentru GRECO ”amenințări la adresa independenței sistemului judiciar în România”.

De asemenea, GRECO a reţinut ”cu îngrijorare că nu pare să fie avută în vedere acordarea CSM a unui rol sporit” în procesul de numire a procurorilor în funcțiile de top management. ”La fel ca înainte, Secţia pentru procurori a CSM poate doar să emită un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justiţiei. Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege va avea în componenţă doar un procuror din cei şapte membri”, fiind criticat sever, sub acest aspect, proiectul propus de fostul ministru al justiției la 30 septembrie 2020.

Totodată, GRECO a constatat că ”detașarea ofițerilor de poliție judiciară (de către Ministerul de Interne) la SIIJ pentru a realiza investigaţiile în cauze împotriva procurorilor și judecătorilor a creat un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar”.

GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statelor membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune. Rapoartele de evaluare trebuie privite ca fiind rezultatul unei analize obiective, realizate de un observator extern și neutru, concluziile lor trebuie apreciate la nivelul unui înalt standard de profesionalism și respectate întocmai de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea.

Reiterăm că, potrivit art. 11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Prin O.G. nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății.

Statul Român și-a respectat constant obligațiile internaționale ce îi reveneau din participarea la Grupul de state împotriva corupției (GRECO). Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

În acest context, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale Cosiliului Europei (și ale dreptului Uniunii Europene, în același timp) privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțelor majorității covârșitoare a magistraților români. De altfel, niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției, realizată în perioada 2018-2019 și intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată.

Cel puțin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:

1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;
7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
8. Abrogarea dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;
9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea