Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție: Sunt necesare identificarea și propunerea imediată, în scopul executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, a unor măsuri generale indispensabile evoluției pozitive a statului de drept în România

Măsurile cu caracter general ce necesită a fi întreprinse, în principal, dar nu exclusiv, sunt modificări ale legislației adoptarea legislației subsidiare, a actelor normative,  celor secundare, instrucțiunilor, ghidurilor, directivelor executivului privind modul de implementare a legislației, schimbarea practicilor judiciare și/sau administrative, prin schimbări ale jurisprudenței instanțelor naționale, introducerea remediilor naționale generale, în caz de necesitate, prin acordarea unei atenții deosebite hotărârilor care revelă probleme structurale complexe etc”, consemnează cele două entități.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Decizia Curții Constituționale a României nr.358/2018 l-a obligat pe Președintele României să demită procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție de la acea vreme, d-na Laura Codruța Kövesi.

S-a reținut că ”textul constituțional al art.132 alin.(1) este unul cu caracter special, care stabilește competența ministrului justiției în privința activității procurorilor, astfel încât, în măsura în care legiuitorul organic a optat ca actul de numire în funcție să fie emis de Președinte, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituție, acestuia din urmă nu i se poate recunoaște o putere discreționară, ci o putere de verificare a regularității procedurii. Prin urmare, chiar dacă în ședința publică a Curții Constituționale din 10 mai 2018 s-a susținut că autoritățile publice care au o legitimitate politică mai largă dispun și de o competență discreționară mai mare, în schimb, autoritățile publice care au o legitimitate politică mai mică, cele tehnice sau cele rezultate dintr-un act de numire dispun de o competență discreționară mai limitată, Curtea constată că o atare susținere nu poate fi acceptată, pentru că, în mod primar, Constituția și, în dezvoltarea acesteia, legea sunt cele care stabilesc atribuțiile/competențele autorităților publice, legitimitatea politică diferită a unei autorități publice în raport cu alta neputând justifica o încălcare a atribuțiilor/competențelor celeilalte autorități publice, prin deplasarea și preluarea acestora de către o altă autoritate publică aleasă prin vot. Exemplificativ, Curtea reține că o putere discreționară a Președintelui României există în privința atribuțiilor de acordare/conferire prevăzute de art.94 lit.a), b) și d) din Constituție, putere care, de asemenea, trebuie exercitată în condițiile legii, în timp ce în privința literei c), care stabilește că numirile în funcții publice se realizează „în condițiile legii”, Președintele României verifică doar regularitatea procedurii, neavând, așadar, în temeiul acestui text constituțional, nicio putere discreționară. De aceea, atribuția Președintelui României, în cazul revocării/eliberării din funcție dispuse în temeiul art.94 lit.c) din Constituție, se subsumează numai unor condiții de regularitate strict stabilite de lege, și nu unei puteri discreționare proprii de apreciere.” (par.100)

Vezi mai departe argumentele judecătorilor AICI

Sursa Foto: Octav Ganea