Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Armenia şi Statele Unite au convenit luni să coopereze în domeniul nuclear civil, la câteva luni după ce Washingtonul a mediat un acord de pace între azeri şi armeni, în sudul Caucazului, şi în contextul eforturilor americane de a întări relaţiile cu o ţară fostă aliată apropiată a Rusiei, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
Premierul armean Nikol Paşinian şi vicepreşedintele american JD Vance, aflat într-o vizită de două zile la Erevan, au semnat o declaraţie comună privind sectorul nuclear.
Cei doi oficiali au anunţat că au încheiat negocierile privind un aşa-zis Acord 123, care permite Statelor Unite să acorde legal altor ţări licenţe de tehnologie şi echipamente nucleare.
Înţelegerea permite exporturi iniţiale în valoare de cinci miliarde de dolari din SUA către Armenia, urmate de alte patru miliarde pe termen lung pentru combustibil nuclear şi întreţinere, a menţionat Vance.
Armenia a fost multă vreme puternic dependentă de Rusia şi Iran pentru importul de energie; în prezent, analizează propuneri ale unor companii din SUA, Rusia, China, Franţa şi Coreea de Sud pentru construcţia unui reactor nuclear care să înlocuiască singura centrală atomică, model sovietic, de la Metsamor.
Anunţul de luni pare să indice un avantaj pentru americani în procesul de selecţie, observă Reuters. Viceministrul rus de externe Mihail Galuzin, intervievat de publicaţia Izvestia, a afirmat însă că propunerea Rusiei pentru un nou reactor este cea mai bună opţiune pentru Armenia, iar compania de stat rusească Rosatom este gata să lanseze rapid un astfel de proiect. „Nu există alternative reale în privinţa disponibilităţii unor tehnologii fiabile, testate în practică, precum şi a atractivităţii parametrilor financiari”, a susţinut el.
Vance încearcă să promoveze aşa-numita „Rută Trump pentru Pace şi Prosperitate Internaţională” (TRIPP), un coridor de 43 de km între Azerbaidjan, exclava azeră Nahicevan şi Turcia; iniţiativa are în vedere infrastructuri feroviare noi sau modernizate, oleoducte şi gazoducte, precum şi cabluri de fibră optică. Conform Casei Albe, vicepreşedintele american urmează să viziteze Azerbaidjanul miercuri şi joi.
Când se construiesc și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă?
Cine are interes să țină România dependentă de importurile de energie?