Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
După victoria clară a partidului Contractul Civil condus de prim ministrul Nikol Pașinian în alegerile parlamentare din Armenia felicitările a numeroși lideri internaționali au curs. Printre aceștia lideri ai fostelor republici sovietice ca Moldova, Ucraina, Lituania, Estonia, Letonia, Kazahstan, Georgia.
Rusia a reacționat cu evidentă iritare prin vocea purtătorului de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, și a purtătoarei de cuvânt a ministerului de externe de la Moscova, Maria Zaharova, care au menționat presupusele încălcări ale corectitudinii procesului electoral din Armenia.
Iritarea Moscovei nu este surprinzătoare, dată fiind politica inițiată de premierul Pașinian din 2018 de reducere a dependenței față de Rusia, aliatul tradițional al armenilor creștini în conflictul cu Imperiul Otoman musulman și apoi cu Azerbaidjanul.
Când a devenit însă evident că Rusia nu intervine la fel de energic în favoarea Armeniei în conflictul cu Azerbaidjanul așa cum a făcut în favoarea separatiștilor din Moldova, Ucraina sau Georgia, Erevanul a decis să joace pe cartea UE și chiar a celei americane, cu președintele Donald Trump negociind inițierea unui tratat de pace cu Baku.
Armenia este una dintre republicile sovietice care a adoptat o poziție centrifugă față de Moscova. Inamicul său tradițional, Azerbaidjanul a făcut un viraj brusc după recucerirea teritoriului Nagorno Karabah de la Armenia și retragerea trupelor de menținere a păcii rusești. Doborârea de către Rusia a unui avion comercial azer la sfârșitul lui 2024 a deteriorat semnificativ relațiile dintre Moscova și Baku, cu președintele Haidar Aliev făcând o apropiere de Occident și consolidând relația tradițională cu Turcia.
Republicile central-asiatice Kazahstan și Uzbekistan, tradițional apropiate Rusiei, s-au îndepărtat de Moscova, apropiindu-se mai ales în relațiile economice de China și Turcia. Celelalte trei republici central-asiatice – Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan – mențin relații strânse cu Mosocova, mai ales economice, fiind și dependente de remitențele cetățenilor lor care lucrează în Rusia.
Ucraina este în război cu Rusia, care a lansat o agresiune începând cu 2014 împotriva vecinului său de la apus, declanșând un neașteptat proces de consolidare a unei identități naționale ucrainene care până atunci nu era clar definită în afara vestului țării.
Republica Moldova a început distanțarea treptată de Moscova odată cu alegerea Maiei Sanndu în alegerile prezidențiale din 2020, care s-a accelerat după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și acceptarea de către UE a începerii negocierilor de aderare în iunie 2024. Victoria Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 2021 și 2025 și realegerea Maiei Sandu în 2024 au erodat și mai mult influența Rusiei, care controlează prin interpuși regiunea separatistă nistreană.
Georgia, un stat care s-a distanțat de Rusia încă din 1991 – 1992, apoi din nou după 2003 și unde separatiștii pro-msocoviți controlează 20% din teritoriu, a recăzut sub influență rusească după alegerile din 2024 câștigate de partidul Visul Georgian, condus din umbră de miliardarul Bidzina Ivanișvili. Pro-europenii au acuzat noile autorități de corupție și au denunțat intervenția masivă a Rusiei în procesul electoral din Georgia, așa cum s-a întâmplat fără succes în Moldova și Armenia.
Cât despre republicile baltice, Lituania, Letonia și Estonia, acestea sunt primele care au declanșat ruptura de Moscova, care datează încă înainte de destrămarea URSS în 1991, iar acum se află în prima linie a rezistenței față de agresiunea rusească ca membre NATO și UE. Letonia și Estonia au pe teritoriul lor importante minorități rusești, provenite prin colonizare după 1944, a căror loialitate față de cele două state este pusă sub semnul întrebării și ale căror drepturi (sau privilegii cum ar spune balticii) sunt folosite de Moscova ca amenințare.