Bolojan: Cheltuielile de personal în spitalele din România reprezintă 65% în medie, dar sunt şi spitale în care aceste cheltuieli ajung la 90% din total. Am cerut o analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Referitor la solicitările de deblocare a posturilor din sănătate, premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că a cerut Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate o analiză privind spitalele care au cheltuieli de personal peste media naţională şi cele cu un grad redus de ocupare a paturilor. Aceste unităţi ar urma să fie depunctate atunci când solicită aprobarea de noi angajări.

Bolojan arată cum cheltuielile de personal în spitalele din România reprezintă o medie de 65% în medie, dar că sunt şi spitale în care cheltuielile ajung la 90% din total.

„Pentru a putea face angajări în sectorul de sănătate, e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat de către guvern, pe baza unei analize pe care Ministerul Sănătăţii o face împreună cu Ministerul de Finanţe, cu Casa de Sănătate. Suntem în situaţia în care, la aproximativ 193.000 de angajaţi care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi. Deci, discutăm de peste 10%, mai mult de 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate – asta în condiţiile în care din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu. Dar avem spitale cu 40%, 45%, deci practic jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În acelaşi timp, cheltuielile de personal medii în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Naţională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Deci, din cele peste 400 de spitale şi alte structuri care ţin de Ministerul Sănătăţii sau de autorităţile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem şi spitale, avem în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienţilor, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecţiilor nosocomiale, deci sunt spitale care practic sunt dedicate angajaţilor”, a explicat Bolojan, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Premierul interimar a prezentat şi evoluţia cheltuielilor de personal din sănătate în ultimii 10 ani, prezentând și un grafic.

sursa foto: Captura

„Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 şi astăzi avem peste 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori”, a explicat premierul.

Bolojan a spus că „managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, şi doar diferenţa provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienţilor”.

„Atunci când am avut rezerve să aprobăm cele 7.600 de posturi pe care le-a propus Ministerul Sănătăţii Ministerului de Finanţe, din cele 26.000 solicitate, acest lucru era generat de faptul că, dacă de la începutul anului viitor ar fi intrat toate aceste posturi să fie ocupate, ar fi însemnat aproximativ 1 miliard de lei suplimentari doar cheltuieli cu aceste posturi, fără ca noi să analizăm problemele majore pe care le avem în sănătate şi să intervenim. Şi atunci, am cerut astăzi în şedinţa de guvern, în afară de a aproba memorandumul pentru cazuri de urgenţă de la ‘Marie Curie’, Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Sănătate, ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media naţională ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creşteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad, din nou, de ocupare a paturilor sub media naţională, din nou să fie depunctate”, a adăugat Ilie Bolojan.

El a mai spus că este necesară reorganizarea activităţii spitalelor, iar personalul din secţii fără activitate poate fi direcţionat în cele care au deficit, dar şi activitate.

„Trebuie făcută o analiză pe fiecare secţie în parte, şi acolo unde avem secţii care nu au activitate, acele secţii trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dislocat către secţiile care au activitate sau înfiinţate secţii, pentru că dacă avem doar spitale care nu reacţionează la ceea ce se întâmplă în comunităţile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliaţie în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliaţie, din numărul mare pe care vi l-am spus, şi în loc să avem o secţie, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecţionăm personalul şi paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde ştim care sunt problemele cu vârstnicii noştri şi cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a mai explicat Bolojan.

Bolojan a adăugat că este nevoie şi de o analiză privind numărul de medici formaţi anual în raport cu necesarul sistemului sanitar.

„Avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiţi-vă că în fiecare an şcolarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenţi, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, deci suportate integral de statul român avem 4.000 – 5.000 care îşi iau rezidenţiatul, rămân anii de rezidenţiat şi la final avem 1.000-1.500 care sunt angajaţi în sistem. Deci, avem o situaţie în care numărul de absolvenţi este mai mare decât necesarul nostru”, a mai arătat Bolojan, conform Agerpres.