Armata refuză să-l recunoască pe opozantul Gonzalez Urrutia drept noul preşedinte al Venezuelei

Armata venezueleană a refuzat luni „categoric” apelul opozantului Edmundo Gonzalez Urrutia, care şi-a asigurat sprijinul Washingtonului, de a-l recunoaşte preşedinte înainte de învestirea lui Nicolas Maduro, proclamat câştigător al votului din iulie 2024, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Tensiunea creşte înaintea ceremoniei de depunere a jurământului de vineri a preşedintelui socialist aflat la putere din 2013 în ţara sud-americană, zguduită de tulburările postelectorale care au făcut 28 de morţi, 200 de răniţi şi au dus la 2.400 de arestări de la 28 iulie.

Forţele de securitate sunt desfăşurate masiv pe străzile din Caracas, iar opoziţia cheamă la demonstraţii pentru joi, cu o zi înainte de învestitura prezidenţială, motiv pentru care candidatul opoziţiei Edmundo Gonzalez Urrutia, care revendică victoria, a declarat că vrea să se întoarcă în Venezuela.

„Dacă va pune piciorul în Venezuela, va fi arestat şi judecat”, a avertizat într-o conferinţă de presă ministrul de interne Diosdado Cabello, adesea considerat cel mai puternic om din ţară după Maduro.

Opozantul a făcut duminică apel la armată, pilon crucial al puterii, chemând-o să-l recunoască drept preşedinte.

Edmundo Gonzalez Urrutia „se adresează cu neruşinare şi insolenţă Forţelor Armate Naţionale Bolivariene. Respingem categoric şi cu vehemenţă absolută acest act demn de un clovn şi de un bufon”, a răspuns generalul Vladimir Padrino, ministrul apărării, jurând „loialitate, supunere şi subordonare solemne” preşedintelui Maduro.

După câteva luni de exil în Europa, opozantul se află într-un turneu internaţional care l-a dus luni la Washington, unde i-a întâlnit pe preşedintele în exerciţiu Joe Biden şi pe Mike Waltz, viitorul consilier de securitate al lui Donald Trump.

El a dat asigurări pe platforma X că a primit garanţii că angajamentul preşedintelui american în exerciţiu în favoarea unei „tranziţii paşnice în Venezuela rămâne în vigoare”.

„Campania victorioasă a lui Gonzalez Urrutia trebuie urmată de un transfer paşnic de putere”, a menţionat Casa Albă.

„Este grotesc faptul că o administraţie pe final de mandat, precum cea a lui Joe Biden, discreditată politic şi marcată de o moştenire de eşecuri naţionale şi internaţionale, insistă să susţină un proiect violent”, a acuzat Ministerul Afacerilor Externe de la Caracas într-un comunicat de presă.

Victoria lui Nicolas Maduro a fost validată de Curtea Supremă după ce acesta a fost proclamat câştigător cu 52% din voturi de către Consiliul Naţional Electoral (CNE).

Procesele verbale ale secţiilor de votare nu au fost însă publicate, aşa cum prevede legea, oficial din cauza unui atac informatic, considerat puţin credibil de mulţi observatori.

Opoziţia, care a publicat procesele verbale furnizate de oamenii săi, a dat asigurări că Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul său, un fost ambasador în vârstă de 75 de ani, a obţinut peste 67% din voturi.

„Ştim cu toţii cine este preşedintele ales”, a declarat lidera opoziţiei Maria Corina Machado într-un interviu acordat AFP. „Venezuelenii o ştiu, forţele armate o ştiu, Maduro o ştie, toată lumea o ştie”, a adăugat ea.

Machado, care a promis să participe la demonstraţiile de joi, a cerut armatei „să depună armele”.

Desemnat în 2013 succesor al fostului preşedinte Hugo Chavez, mort de cancer, preşedintele Nicolas Maduro, considerat de detractorii săi un sindicalist nesemnificativ, a reuşit să rămână la putere conducând ţara petrolieră cu o mână de fier.

Fost locotenent colonel, Chavez a răsfăţat în mod deosebit armata, încredinţându-i poziţii cheie în administraţie şi economie şi acordând dreptul de vot militarilor în 1999.

Preşedintele Maduro, care i-a succedat, a mers chiar mai departe, permiţând multor ofiţeri să se îmbogăţească, potrivit opoziţiei şi experţilor.

Pe lângă arme, forţele armate controlează astăzi companiile miniere, petroliere şi de distribuţie de alimente, precum şi vămile şi 12 din cele 34 de ministere, inclusiv portofolii importante precum petrol, apărare, interne şi comerţ.

„Întreaga lume trebuie să ştie că pe 10 ianuarie vom ratifica angajamentul total faţă de democraţia venezueleană şi îl vom recunoaşte pe cetăţeanul Nicolas Maduro ca preşedinte constituţional (…) reales pentru perioada 2025-2031”, a adăugat generalul Padrino.