Armata germană încă mai trimite documente prin fax și nu poate transmite aliaților mesaje prin comunicații radio, avertizează comisarul care supraveghează Bundeswehr-ul

Radiouri care nu pot comunica cu aliații; fișe medicale doar pe hârtie care trebuie trimise prin poștă; documente militare trimise prin fax, în loc de e-mail securizat. Sistemele digitale și de comunicații ale forțelor armate germane sunt într-o stare deplorabilă, a avertizat marți Eva Högl, comisarul responsabil cu supravegherea Bundeswehr, scrie Financial Times.

Comentariile ei vin la o săptămână după ce un scandal privind interceptările telefonice rusești i-a făcut de râs pe liderii militari și a aruncat guvernul lui Olaf Scholz într-o nouă confuzie politică.

„Acest lucru trebuie schimbat urgent … și trebuie făcut rapid”, a declarat Högl, un oficial independent numit de parlamentul german, la prezentarea raportului său anual. „De ce ne aflăm unde ne aflăm? Pentru că nu s-au făcut suficiente investiții în trecut . . . . acum realizăm gravitatea acestei situații”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Högl a avertizat cu privire la o provocare „mamut” în materie de investiții cu care se confruntă încă armata germană la doi ani de la promisiunea lui Scholz privind un Zeitenwende – un punct de cotitură major – în politica de securitate germană, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

„Bundeswehr se află sub o presiune enormă”, a declarat Högl, enumerând o listă de probleme cauzate de ani de subinvestiții, de la cazărmi „mucegăite” și „dărăpănate” până la un deficit de personal potențial dezastruos.

Problemele digitale cu care se confruntă armata, detaliate în raportul de 175 de pagini, au fost deosebit de evidente: cazărmi și facilități de instruire care nu au WiFi, iar în unele care au, soldații trebuie să plătească pentru utilizarea acestuia. În cadrul unui exercițiu NATO de anul trecut, trupele au folosit radiouri necriptate din anii 1980, care nu puteau comunica cu aliații. Dosarele medicale sunt încă păstrate în întregime pe hârtie – ceea ce ridică întrebarea cât de repede s-ar putea aștepta medicii care tratează trupe grav rănite pe câmpul de luptă să le primească într-un război real.

În acest an, Germania și-a atins obiectivul NATO de a cheltui 2% pentru apărare pentru prima dată de la sfârșitul războiului rece, datorită unui fond special uriaș de 100 de miliarde de euro creat de guvernul lui Scholz pentru a injecta fondurile necesare de urgență în reforma militară.

Roadele cheltuielilor suplimentare încep să se facă simțite acum – deși o mare parte a fost alocată proiectelor de achiziții pe termen lung.

Având în vedere că fondul urmează să se epuizeze până în 2027, experții militari se întreabă din ce în ce mai mult ce va urma și subliniază deficitele uriașe de capacitate care există încă în cadrul forțelor armate germane.

„A face Bundeswehr-ul pe deplin operațional … va continua să coste o mulțime de bani”, a declarat Högl. „Bundeswehr are încă prea puțin din toate: lipsesc munițiile, piesele de schimb, radiourile, tancurile, navele și avioanele.”

Comisarul a vizitat anul trecut 90 de baze militare diferite din Germania și din străinătate și a primit declarații și dovezi de la puțin sub 4.000 de soldați.

Alături de problemele digitale și de comunicații, comisarul a citat recrutarea și infrastructura ca fiind cele mai mari două provocări pentru Bundeswehr.

„În ceea ce privește personalul, nu am nicio veste bună.”, a raportat ea, subliniind faptul că forțele armate ale Germaniei s-au redus de fapt în dimensiune anul trecut, în loc să crească așa cum este nevoie urgentă.

Până la sfârșitul anului 2023, forțele armate vor avea 181.000 de soldați. Douăzeci de mii de locuri sunt neocupate, a spus Högl.

Infrastructura slabă împiedică pregătirea militară și, de asemenea, se adaugă la problema personalului, a continuat ea, subliniind cât de neatractive sunt majoritatea bazelor ca locuri de locuit pentru oameni.

Banii au fost doar o parte a problemei în ambele cazuri, a spus ea. Adesea, birocrația militară germană și „lentoarea” au fost provocările mai presante. De exemplu, este nevoie de cel puțin 50 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii în cadrul a 7 000 de proiecte separate, însă actuala organizație militară responsabilă poate gestiona proiecte în valoare de numai 1,3 miliarde de euro pe an.

Ea a lăudat creșterea investițiilor care au început în sfârșit să sosească și l-a lăudat pe ministrul apărării, Boris Pistorius, despre care a spus că a recunoscut bine problemele și că se străduiește să le rezolve.

Dar, a concluzionat ea: „Nu avem încă forțe armate pe deplin operaționale”.