Aproape 50 de ani de la un cutremur major în zona Vrancea. Bucureștenii se tem de un seism, dar puțini sunt pregătiți. Doar 13% spun că pot face față primelor 72 de ore – 3 zile / Descarcă un ghid complet de supraviețuire

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Peste 70% dintre locuitorii Capitalei și ai zonei metropolitane cred că un cutremur major s-ar putea produce în orice moment în următorul deceniu, însă doar aproximativ 13% spun că sunt pregătiți să facă față primelor 72 de ore, trei zile, după dezastru. Datele reies dintr-un sondaj online realizat în februarie, la inițiativa Fundației Comunitare București.

Cercetarea arată un decalaj între nivelul de teamă și nivelul de pregătire. După frica de momentul propriu-zis al seismului (63,5%) și de prăbușirea clădirii în care se află (48,2%), aproape 40% dintre respondenți sunt îngrijorați că autoritățile nu vor putea ajunge rapid la toți cei afectați, ceea ce este și real, pentru că intervenția are loc în funcție de resurse și de gradul de urgență.

Pe 4 martie se împlinesc 49 de ani de la cutremurul cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, care a durat aproximativ 56 de secunde și a ucis peste 1.500 de oameni, majoritatea din București, oraș cu numeroase clădiri înalte. Între timp, vechimea clădirilor a crescut.

La aproape jumătate de secol distanță, Fundația Comunitară București continuă acțiunile și activitățile individuale prin programul „Bucureștiul Pregătit” și lansează „Planul de supraviețuire pentru primele 72 de ore”, un ghid pentru publicul larg realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

Documentul este disponibil gratuit online și oferă pași concreți pentru persoane, familii și comunități, persoanele din bloc, care devin sprijin real în situații limită.

Planul de supraviețuire pentru primele 72 de ore

Doar 14% au rucsac de urgență

Datele sondajului indică un nivel redus de pregătire practică. Aproximativ 14% dintre respondenți spun că au pregătit un rucsac de urgență pentru primele 72 de ore, care să conțină apă, conserve, lanternă, radio, baterii, trusă medicală și acte. Tot 14% afirmă că s-au informat sau au participat la un curs de pregătire pentru cutremur.

În plus, doar 11% spun că au stabilit o soluție temporară de adăpost în afara casei, în cazul în care locuința ar fi grav afectată. Aproape jumătate dintre respondenți (47%) cred că nu ar putea rezista mai mult de câteva zile fără intervenții și sprijin din exterior.

Opt din zece respondenți consideră că sunt prea puțin sau deloc pregătiți să se descurce fără utilități – apă, gaz, electricitate – după un dezastru major.

Primele 72 de ore: ce presupune planul

Ghidul lansat de Fundația Comunitară București pleacă de la premisa că, în cazul unui cutremur major (peste 7 grade), intervenția autorităților va fi direcționată cu prioritate către cele mai grave situații, iar infrastructura de comunicații și transport poate fi afectată.

Planul este structurat în trei etape:

Primele 6 ore: siguranța personală

În timpul cutremurului, recomandarea de bază este regula „Așază-te, Acoperă-te și Ține-te”, pentru a evita rănirea din cauza obiectelor care cad. După seism, ghidul recomandă, în majoritatea cazurilor, adăpostirea în interior dacă nu există risc iminent de prăbușire, evitarea liftului și verificarea instalațiilor de gaz și electricitate.

Sunt încurajate apelurile la 112 doar în situații critice, pentru a evita blocarea liniilor de urgență.

Orele 7–24: stabilizare

În această etapă, obiectivele sunt asigurarea apei și hranei, identificarea unui adăpost temporar sigur și informarea exclusiv din surse oficiale (DSU, IGSU, canale guvernamentale). Ghidul recomandă raționalizarea resurselor și evitarea deplasărilor inutile.

La nivel de bloc sau cartier, sunt sugerate organizarea unui punct comun de resurse și sprijinirea persoanelor vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități, copii.

Orele 25–72: coeziune și pregătire pentru evacuare

În ultimele 48 de ore ale intervalului critic, accentul cade pe menținerea moralului, distribuirea echitabilă a resurselor și pregătirea pentru eventuală relocare. Ghidul recomandă documentarea pagubelor pentru asigurare și menținerea legăturii cu autoritățile.

„Frica nu ține loc de plan”

Reprezentanții Fundației Comunitare București susțin că lipsa pregătirii minime la nivel de familie și comunitate poate amplifica efectele unui dezastru major.

Potrivit organizației, în lipsa unui plan concret, reacția oamenilor în primele ore după un seism este adesea instinctivă și, uneori, greșită. Scopul ghidului este de a transforma pregătirea pentru cutremur dintr-un demers punctual într-un mecanism funcțional la nivel de oraș.

Programul „Bucureștiul Pregătit” a fost lansat în urmă cu șapte ani și a inclus, până în prezent, proiecte de educație și pregătire practică pentru mii de elevi și profesori din Capitală.

Potrivit datelor prezentate, realitatea este că, în cazul unui cutremur major, primele 72 de ore vor depinde în mare măsură de capacitatea fiecărei familii și fiecărui bloc de a se organiza autonom, până la intervenția autorităților.