Andronache (PNL): Există jurisprudență CCR clară după interimat. Parlamentul votează doar noii miniștri propuși de premier

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a declarat că există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale a României (CCR) privind procedurile constituţionale după perioada de interimat iar Parlamentul este ţinut să se pronunţe exclusiv pe propunerea de noi miniştri pe care o înaintează prim-ministrul, care nu are de ce să includă în listă miniştri deja învestiţi, prin votul iniţial de învestire a Executivului, transmite Agerpres.

„Opiniile care arată că nu există jurisprudenţă CCR cu privire la procedurile constituţionale după perioada de după cele 45 de zile de interimat sunt false. Există jurisprudenţă şi e foarte clară”, a scris Gabriel Andronache, duminică, pe Facebook.

El a susţinut că Parlamentul se pronunţă prin aprobarea propunerii prim-ministrului, nu prin vot de încredere, prevăzut exclusiv de articolele 103 şi 113 din Constituţie.

Gabriel Andronache a spus că Parlamentul nu poate să voteze, din nou, miniştrii deja învestiţi, conform deciziilor CCR nr.1559/2009 şi nr. 671/2021.

„Votul de încredere se acordă de Parlament exclusiv în condiţiile art. 103 alin. 3 din Constituţie la învestirea Guvernului şi se retrage tot în Parlament exclusiv în condiţiile art. 113 alin. 3 Constituţie – moţiunea de cenzură – or nu se acordă în condiţiile art. 89 din Constituţie, deci, nu poate fi aplicat situaţiei de remaniere reglementate de art. 83 alin. 3 din legea fundamentală care prevede o altă procedură, aceea a aprobării”, a menţionat Gabriel Andronache.

Conform sursei citate, procedura aprobării propunerii prim-ministrului de noi miniştri nu are sancţiune în caz de nereuşită. Respingerea propunerii nu poate avea efectul moţiunii de cenzură, deoarece acest efect nu este prevăzut de Constituţie în mod expres. Acolo unde Constituanta a dorit să reglementeze posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură, ca modalitate de sancţionare a Guvernului cu efectul retragerii încrederii în caz de adoptare, a precizat expres – ex. cazul angajării răspunderii).

Gabriel Andronache a adăugat că articolul 110 din Constituţie referitor încetarea mandatului Guvernului prin retragerea încrederii de către Parlament se referă exclusiv la efectul prevederilor articolului 113 – moţiunea de cenzură şi articolului 114 – angajarea răspunderii Guvernului, deoarece doar acestea sunt situaţiile din Constituţie în care este posibilă retragerea încrederii Parlamentului în Guvern prin adoptarea moţiunii de cenzură.