G4Media.ro

Andrei Hancheș, tânărul ”naturalist de epocă”, îngrijorat de schimbările climatice. Cum vede…

Andrei Hancheș, tânărul ”naturalist de epocă”, îngrijorat de schimbările climatice. Cum vede România sălbatică un pasionat de fotografie, documentar și biodiversitate

Andrei Hancheș este unul dintre tinerii români pasionați de biodiversite și de modul în care schimbările climatice afectează viața animalelor și influențează sistemele ecologice.

Interesul său pentru tot ce ține de natură este dublat de pasiunea pentru fotografie și film, realizând în ultimii ani și câteva documentare dedicate acestui subiect.

Chiar dacă face parte din generația mai tânără, Andrei spune că tinde să se regăsească ”în pielea unui naturalist de epocă, mereu interesat de subiecte cât mai sofisticate despre lumea vie și tot ce ține de pământ ca sistem unitar de funcționare”.

”Interesul acesta pentru a înțelege cum se comportă anumite specii sau grupe de animale cum ar fi pasările sau mamiferele, cum își constuiesc cuiburile sau cum folosesc numeroase și complexe comportamente pentru a-și asigura succesul ca populații de indivizi de la o generație la alta, cum evită atacurile prădătorilor sau își curteza partenerii sau efectiv supraviețuiesc de la o zi la alta, mi-a stârnit intodeauna o curiozitate care a trecut de granițele enuziasmului și uneori am văzut-o chiar ca o obsesie pozitivă, moderată. Documentarea lor prin fotografie, film sau ilustrații a devenit o necesitate, mai târziu” spune Andrei.

Consideră că acest mod de a lua ceva din natură și de a-l prezenta într-o forma interactivă, pe înțelesul tuturor, cu scopul de a educa, este cea mai buna variantă pe care o poate alege un pasionat de ”viața sălbatică”.

Din punctul său de vedere, este mult mai ușor să spui lucruri interesante printr-o fotografie, printr-o prismă artistică mult mai acesibilă pentru toată lumea.

”Problema schimbărilor climatice a fost mereu un topic fierbinte pentru biologi pentru că prezintă o latură mai sumbră la cea ce urmează să se întâmple, atât cu noi ca specie, cât și cu comportamentele și viața altor organisme.

”Aceste oscilații de temperatură care grafic arată o încălzire graduală de la an la an, corelează și un dezechilibru global care va instaura în cele din urmă o nouă normă climatică cu un peisaj diferit față de ce vedem azi. Însă ce se trece cu vederea adesea este faptul că lumea vie și pământul sunt sisteme interconectate și totul ține de esență și profunzime.

La noi schimbările climatice pot fi resimțite adesea pe baza precipitaților intense și a contrastelor tot mai observabile dintre cald și rece, spre exemplu.

În domeniul zoologiei, animalele și plantele au suferit și ele schimbări rapide de comportament și adaptare uneori unele dintre ele fiind ciudate, dar explicabile. Deci da! Schimbările climatice sunt resimțite și la noi sub diferite forme” spune Andrei.

Andrei Hancheș observă de ani buni evoluția vieții sălbatice din România, inclusiv prin lungi incursiuni în teren.




”Un avantaj mare când vine vorba de studierea biodiversității pe perioade lungi de timp, este cel de a observa trenduri în populațiile de animale și de a deduce în ce direcție merge supraviețuirea speciilor bazată pe aceste trenduri.

Un exemplu clar este chiar un studiu recent, din anul 2019, de către cei de la Chicago Field Museum, care arată că dimensiunea speciilor de pasări în ultimii ani, să micșorat considerabil.

Pasările au o temperatură corporală mai mare ca a mamiferelor (39-43 grade celsius) metabolismul accelerat ajutându-le la zbor și la incubarea pontelor de ouă.

Când vine vorba de veri toride, păsările trebuie să se adapteze și gradual își micșorează masa. Trendul a fost observat și la salamandre, broaște sau la cerbi și lupi.

La noi în țară, datele indică prezența unor specii noi care apar pe culoarele de migrație care oricum au un flux major de specii intercontinentale.

Un exemplu clar observat chiar de mine a fost prezența unei specii de codobatură asiatică, mai exact codobatura citrină (Motacilla citreola) observată mult mai la vest față de aria ei obișnuită ca specie. Este des întâlnită în migrație în zone că Dobrogea și Delta Dunării.

Specia acaparează cu viteză vestul continentului și pare că devine o prezență tot mai comună. O altă observație făcută indică mișcarea interesantă a nucleelor de (lepidoptere) fluturi aflați în imago (perioada de zbor) care datorită creșterii de temperatură coboară sau urcă în altitudine și pot fi văzuți în zone care anterior lipseau cu desăvârșire” spune Andrei.

Andrei consideră că dacă aceste tendințe continuă, anumite specii își pot micșora sau mări aria geografică sau pot dispărea cu desăvârșire, microclimatul acestora fiind periclitat.

Problema observată mai ales la fauna și flora alpină și montană

Aceste schimbări pot afecta grav pe termen lung întregi cascade trofice și echilibre naturale.

”Vă dau un alt exemplu, observat tot în teren: iernile fară zăpadă și cu temperaturi ridicate (cauzează ieșirea mai rapidă a amfibienilor din latență) care deși se reproduc mai eficient în masă în bălți și lacuri și aduc o abundență de hrană pentru animale pe termen scurt, duc la o dezvoltare superapidă de metamorfoză care da naștere unor specimene „nano”.

Adesea poți găsi specimene ca broască roșie de pădure, care sunt metamorfozate prea rapid și duc la o degenerare a populației în timp pentru că femelele necesita corpuri mai mari care să poarte și să depună ouăle.

Ce trebuie făcut în acest sens. Trebuie să continuam să protejam ariile protejate care încă le mai avem, și să avantajam biodiversitatea oriunde se afla ea și indiferent din ce constă ea.




Fie că vorbim despre, tritoni, berze, egrete, broaște, fluturi, libelule sau zimbri și lupi, fiecare organism își are rolul sau în reglarea ecosistemelor și a plenetei, iar schimbările climatice sunt cauzate în parte și de faptul că am pierdut o parte din această biodiversitate.

Chiar și cei mai mici pași au un efect masiv atunci când știm ce trebuie făcut: protejarea zonelor umede care absorb vaste cantități de CO2 și sunt paradisuri biologice, dezvoldarea zonelor verzi din parcuri și orașe care atrag fauna și reglează populațiile de paraziți care sunt în creștere din cauza recordurilor de temperatură etc.

Natura este eficientă în cea ce face pentru că de milioane de ani găsește soluția la toate problemele. Tot ce trebuie făcut este să lucrăm cu ea nu împotriva ei” – Andrei Hancheș.

Foto: Andrei Hancheș

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. Ce octombrie călduros…

  2. Ce platitudine! Articole pt scoala primară!

  3. Face poze frumoase si e cel mai pasionat om pe care il cunosc. Daca ar fi ca el toti cei care lucreaza pe proiecte grase si prin ministere… omul asta face totul din pasiune

  4. Se simte incalzirea….simt deja ce bine imi este in octombrie cu geaca de iarna pe mine…daca imi iau oare un nesimtit de 6L oare o grabesc? Mi-ar face mare placere sa ma plimb la 22 grade ca in Atena…doar sa imi spuneti ce trebuie sa mai fac. Promit sa poluez cat pentru 17 familii de verzi.

    • Ești un bizon cocalar….. la tine ar merge un bemve….🤢

  5. Vai… ce papagal!! „Naturalist de epoca”?! No shit! Cum umbla el prin padure… cutezator si neinfricat. Si cu gheara la gat! Bai Indiana Jones wanabe! Bai narcisistule! Esti original ca produsele „made in china”.

  6. Ce-i cu aberațiile astea? Încălzirea globală e o religie și de dragul ei o sa vedem alte persecuții politice.

    Atâtea lamentari, atâta panica, cele mai ridicate temperaturi din istorie… serios? Măsurătorile sistematice se fac de câțiva zeci de ani, habar nu are nimeni ce era acum câteva sute de anii, mi de ani da știe el, marele naturalist că așa e de milioane de ani.

    Articol de 2 lei, că pătrunjelul in zeama. Nici nu ajuta nici nu încurcă.