ANALIZĂ Vor ataca americanii Cuba?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a avertizat zilele trecute că orice acțiune militară a SUA împotriva țării sale ar duce la “o baie de sânge” cu consecințe incalculabile pentru pacea și stabilitatea regională. “Cuba nu reprezintă o amenințare,” a scris liderul de la Havana într-o postare pe platforma X. Declarația lui Díaz-Canel a fost făcută în contextul în care un raport susține că președintele Donald Trump ia în considerare tot mai serios o acțiune militară împotriva Cubei, în condițiile în care campania de presiune economică a Administrației de la Washington asupra insulei din Caraibe nu reușește să producă rezultatele scontate. Cum ar putea americanii să atace statul socialist și ce opțiuni are Havana?

Informația pe scurt:

· Tensiunile dintre SUA și Cuba au crescut, în contextul discuțiilor despre posibile acțiuni militare americane și eșecul presiunii economice asupra Havanei

· Liderii cubanezi avertizează că o intervenție ar duce la pierderi masive și acuză SUA că fabrică pretexte pentru război

· Există rapoarte că Cuba ar fi achiziționat drone și echipamente militare din Rusia și Iran

· SUA văd Cuba ca o amenințare emergentă din cauza proximității, a infrastructurii de informații și a legăturilor cu Rusia și China

· Un conflict ar începe probabil cu lovituri aeriene asupra infrastructurii militare cubaneze, considerată limitată și învechită

· Răspunsul Cubei ar fi în principal defensiv și diplomatic, cu mobilizare internă și apel la aliați externi

Avertismente de la Havana

Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a avertizat că orice acțiune militară a SUA împotriva țării sale ar duce la “o baie de sânge” cu consecințe incalculabile pentru pacea și stabilitatea regională. “Amenințările cu agresiunea militară împotriva Cubei din partea celei mai mari puteri a planetei sunt cunoscute,” a declarat Díaz-Canel într-o postare pe X.

“Însăși amenințarea constituie o crimă internațională. Dacă se va concretiza, va provoca o baie de sânge cu consecințe incalculabile, pe lângă impactul distructiv asupra păcii și stabilității regionale,” a afirmat liderul socialist.

În opinia acestuia, “Cuba nu reprezintă o amenințare și nici nu are planuri sau intenții agresive împotriva vreunei țări. Nu le are împotriva SUA și nu le-a avut niciodată, fapt pe care Guvernul acestei națiuni îl cunoaște foarte bine, în special agențiile sale de apărare și securitate națională.”

Miguel Díaz-Canel, care a preluat conducerea statului de la Raúl Castro în 2019, a mai scris că țara sa, “care suferă deja o agresiune multidimensională din partea SUA, are într-adevăr dreptul absolut și legitim de a se apăra în fața unui atac, lucru care nu poate fi invocat în mod logic sau onest ca o scuză pentru a impune un război împotriva nobilului popor cubanez.”

Într-o altă postare, ministrul de externe al Cubei a acuzat SUA că construiesc un “caz fraudulos” pentru o intervenție militară. Bruno Rodríguez a subliniat că Havana “nici nu amenință, nici nu își dorește război.”

“Fără absolut nicio scuză legitimă, guvernul SUA construiește, zi după zi, un caz fraudulos pentru a justifica războiul economic nemilos împotriva poporului cubanez și o eventuală agresiune militară,” a scris Rodríguez pe rețelele de socializare.

“Anumite instituții media fac acest joc, promovând calomnii și scurgând insinuări venite chiar din partea guvernului SUA.” El a adăugat că, deși Cuba nu își dorește război, se pregătește pentru o “agresiune externă” și pentru autoapărare.

Rodriguez a afirmat că Cuba, “la fel ca orice națiune din lume”, are dreptul la autoapărare legitimă împotriva agresiunii externe, conform Cartei ONU și dreptului internațional.

Un raport alarmant

Comentariile celor doi oficiali de la Havana au fost făcute în urma unui raport publicat duminică de Axios, care citează informații clasificate conform cărora Cuba ar fi achiziționat peste 300 de drone militare și ar fi discutat planuri de a le folosi pentru a ataca baza navală americană de la Guantánamo Bay, nave militare ale SUA și orașul Key West din Florida, cel mai sudic punct al Statelor Unite continentale, parte dintr-un arhipelag de insule de corali numit Florida Keys.

Informațiile clasificate transmise publicației americane arată măsura în care Administrația Trump vede Cuba ca pe o amenințare, din cauza evoluțiilor din domeniul războiului cu drone și a prezenței consilierilor militari iranieni la Havana, a declarat un înalt oficial american.

“Când ne gândim că acest tip de tehnologii se află atât de aproape, alături de o serie de actori maligni, de la grupări teroriste și carteluri de droguri până la iranieni și ruși, este îngrijorător,” a spus oficialul de la Washington. “Este o amenințare în creștere.”

Potrivit informațiilor secrete, Cuba achiziționează drone de atac cu “capabilități diverse” din Rusia și Iran încă din 2023 și le-a depozitat în locații strategice de pe întreaga insulă, afirmă oficiali americani. În ultima lună, oficialii cubanezi au solicitat mai multe drone și echipamente militare din Rusia, a declarat o sursă. Oficialul a citat interceptări de informații care indică, de asemenea, că oficialii serviciilor secrete cubaneze “încearcă să afle cum ne-a rezistat Iranul.”

Rusia și China dețin în Cuba facilități de spionaj de înaltă tehnologie pentru colectarea de “informații din surse electronice” (numite SIGINT).

“Suntem de mult timp îngrijorați de faptul că un adversar străin care folosește o astfel de locație, atât de aproape de țărmurile noastre, este extrem de problematic,” i-a transmis secretarul apărării, Pete Hegseth, congresmanului Mario Diaz-Balart, un republican din Miami, în timpul unei audieri în Congres marțea trecută

Ambasada Cubei nu a răspuns inițial unei solicitări de comentarii din partea Axios, dar ulterior a emis o declarație scrisă pe platforma X în care nu a negat că ar deține drone de atac. “La fel ca orice țară, Cuba are dreptul de a se apăra împotriva agresiunii externe. Aceasta se numește autoapărare și este protejată de Dreptul Internațional și de Carta ONU,” se arată în declarație. “Aceia din SUA care urmăresc supunerea și, de fapt, distrugerea națiunii cubaneze prin agresiune militară și război, nu pierd niciun moment pentru a fabrica pretexte, creând și răspândind minciuni și prezentând într-un mod deformat, ca pe ceva extraordinar, pregătirea logică necesară pentru a face față unei potențiale agresiuni.”

Îngrijorările legate de atacurile cu drone asupra forțelor americane au fost amplificate de utilizarea de către Iran a aeronavelor fără pilot în răspunsul său la atacurile SUA care au început pe 28 februarie. Dronele și rachetele Iranului au avariat baze americane din Orientul Mijlociu, au contribuit la blocarea Strâmtorii Ormuz și au amenințat statele vecine din Golful Persic.

De asemenea, oficialii americani estimează că până la 5.000 de soldați cubanezi au luptat pentru Rusia în invazia sa din Ucraina și că unii dintre aceștia i-au informat pe liderii militari ai insulei despre eficiența războiului cu drone. Rusia a plătit guvernului cubanez aproximativ 25.000 de dolari pentru fiecare soldat desfășurat în Ucraina, estimează aceiași oficiali.

“Ei fac parte din mașinăria de tocat carne a lui Putin. Învață despre tacticile iraniene. Este ceva pentru care trebuie să ne facem planuri,” a declarat oficialul american.

Presiuni sporite

The Guardian a scris că Cuba, adversarul comunist al Administrației de la Washington de generații întregi, se află sub o presiune tot mai mare de când Statele Unite i-au tăiat aprovizionarea cu energie, după ce americanii l-au arestat în ianuarie pe președintele Venezuelei, aliatul de lungă durată al insulei. În ultimele săptămâni, combustibilul s-a epuizat, iar energia electrică este adesea disponibilă doar o oră sau două pe zi.

Miercurea trecută, Departamentul de Stat al SUA a declarat că își reînnoiește oferta de “a oferi ajutor generos poporului cubanez.”

Săptămâna trecută, secretarul de stat american Marco Rubio spusese că Havana a respins o ofertă anterioară de ajutor umanitar american în valoare de 100 de milioane de dolari, afirmație negată de Cuba.

În declarația sa, Departamentul de Stat al SUA și-a repetat oferta, dar a precizat clar că ajutorul ar trebui distribuit “în coordonare cu Biserica Catolică și alte organizații umanitare independente de încredere,” ocolind guvernul cubanez.

Departamentul a adăugat că decizia aparține acum regimului cubanez: “să accepte oferta noastră de ajutor sau să refuze ajutorul esențial pentru salvarea de vieți și, în cele din urmă, să răspundă în fața poporului cubanez pentru blocarea unui ajutor critic.”

În răspunsul său, ministrul cubanez de externe Bruno Rodríguez a spus că nu este clar dacă oferta americană ar consta în bani sau în ajutor material. El a adăugat că “guvernul cubanez nu respinge, ca regulă generală, ajutorul extern oferit cu bună credință și cu scopuri reale de cooperare, fie bilaterală, fie multilaterală.”

De asemenea, șeful diplomației de la Havana a spus că cea mai bună modalitate prin care SUA ar putea ajuta Cuba ar fi “să reducă măsurile de blocadă energetică, economică, comercială și financiară, care s-au intensificat mai mult ca niciodată în ultimele luni.”

Miercurea trecută, după cea mai recentă pană de curent care a afectat mari părți din estul Cubei, precum și anumite zone ale capitalei, sute de oameni au ieșit pe străzile Havanei, blocând drumurile cu grămezi de gunoi incendiate și scandând sloganuri anti-guvernamentale.

Potrivit Reuters, a fost cea mai mare noapte de proteste din oraș de la începutul crizei energetice din Cuba în ianuarie. Locuitorii cartierului San Miguel del Padrón au fost auziți strigând “aprindeți luminile!”

Miguel Díaz-Canel a recunoscut situația “deosebit de tensionată” de pe insulă, pe care a pus-o pe seama SUA. “Această agravare dramatică are o singură cauză: blocada energetică genocidară la care Statele Unite supun țara noastră, amenințând cu tarife iraționale orice națiune care ne furnizează combustibil,” a scris el pe rețelele sociale.

Administrația Trump a oprit practic toate livrările de petrol brut către Cuba. Blocada Washingtonului împotriva țării s-a intensificat la începutul lunii mai, când SUA au impus noi sancțiuni împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt, acuzați de încălcări ale drepturilor omului.

Rodríguez a numit sancțiunile “ilegale și abuzive.”

Cuba reușise până de curând să supraviețuiască sancțiunilor occidentale paralizante datorită ajutorului oferit de aliați regionali, precum guvernul lui Nicolás Maduro din Venezuela, despre care se crede că trimitea aproximativ 35.000 de barili de petrol pe zi înainte ca acesta să fie capturat de forțele americane la începutul lunii ianuarie.

De când l-a înlăturat pe Maduro, Donald Trump a vorbit despre Cuba ca fiind “următoarea” și despre “onoarea de a prelua Cuba.” Trump a încadrat tot mai mult politica SUA în regiune prin prisma reactivării așa-numitei “Doctrina Monroe” din 1823, conform căreia Statele Unite ar trebui să fie principalul arbitru în emisfera vestică, redenumind-o “Doctrina Donroe.”

Administrația sa a manifestat un interes mai mare față de America Latină și față de liderii de stânga cu care are diferențe ideologice decât predecesorii săi recenți.

Iar acum, Trump pare că își intensifică campania de presiune împotriva insulei din Caraibe. Zborurile de supraveghere ale SUA în jurul Cubei au crescut, iar o consolidare planificată a forțelor americane în regiune este în curs, a relatat The New York Times vineri.

Tensiuni în creștere

Tensiunile dintre cele două țări au crescut brusc în ultimele zile. Vineri au apărut informații conform cărora procurorii americani intenționează să îl pună sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raúl Castro, liderului de facto al Cubei, pentru doborârea de către forțele statului comunist, în 1996, a două avioane pilotate de membrii Brothers to the Rescue, un grup umanitar înființat în Miami de exilați cubanezi.

Din ordinul conducerii de la Havana, avioanele de vânătoare ale aviației militare cubaneze (MIG-29 și MIG-21) au interceptat și au doborât cu rachete aer-aer două dintre cele trei avioane Cessna care zburau în spațiul aerian din nordul Cubei.

Toți cei patru membri ai echipajelor din cele două avioane doborâte (trei cetățeni americani și un rezident permanent în SUA) și-au pierdut viața. Al treilea avion a reușit să scape și să se întoarcă la Miami. Guvernul cubanez a declarat la acel moment că aeronavele se aflau în spațiul aerian al Cubei, în timp ce Statele Unite au susținut că acestea se aflau în spațiul aerian internațional.

O astfel de punere sub acuzare a lui Castro, în vârstă de 94 de ani, ar marca o escaladare majoră a presiunii exercitate asupra Cubei de către Administrația Trump, care a descris guvernul insulei drept corupt și incompetent în timp ce forțează o schimbare de regim.

De asemenea, directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit în Cuba joia trecută și a avertizat direct oficialii de acolo să nu se angajeze în ostilități. El i-a îndemnat să renunțe la guvernul lor totalitar pentru a pune capăt sancțiunilor severe impuse de SUA, a declarat un oficial CIA pentru Axios. “Directorul Ratcliffe a transmis clar că Cuba nu mai poate servi ca platformă pentru ca adversarii noștri să promoveze agende ostile în emisfera noastră,” a afirmat oficialul. “Emisfera Vestică nu poate fi locul de joacă al adversarilor noștri.”

Un oficial CIA a declarat pentru CBS News că SUA sunt “pregătite să se angajeze serios în discuții privind problemele economice și de securitate, dar doar dacă Cuba face schimbări fundamentale.”

La întâlnirea cu șeful CIA au participat Raúl Rodríguez Castro, nepotul fostului președinte Raúl Castro, ministrul de interne Lázaro Álvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze.

Regimul Castro este mai aproape ca niciodată de prăbușire de când a preluat puterea în revoluția din 1959, cea care l-a adus în conflict cu SUA, în mare parte din cauza sancțiunilor americane și a proastei gestionări financiare a regimului marxist, a scris Axio.

Cuba este clasificată de SUA ca stat sponsor al terorismului și este considerată “capul șarpelui,” exportând marxismul revoluționar în întreaga Americă Latină. Noi sancțiuni care vizează statul insular ar putea fi anunțate în cursul acestei săptămâni.

Oficialii americani nu cred că Cuba reprezintă o amenințare iminentă sau că plănuiește activ să atace interesele americane. Însă datele serviciilor de informații americane indică faptul că oficialii militari ai insulei au discutat planuri de război cu drone în cazul în care ar izbucni ostilități, pe măsură ce relațiile cu SUA continuă să se deterioreze. Cuba nu are capacitatea de a bloca Strâmtoarea Floridei în modul în care Iranul a blocat transportul maritim în Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, oficialii americani nu consideră că Cuba reprezintă o amenințare militară la fel de mare ca în timpul Crizei Rachetelor din Cuba din 1962.

“Nimeni nu își face griji în privința avioanelor de vânătoare din Cuba. Nici măcar nu este clar dacă au vreunul funcțional care poate zbura,” a spus un oficial american. “Dar merită menționat cât de aproape sunt – la 145 de kilometri,” a adăugat oficialul. “Nu este o realitate cu care să ne simțim confortabil.”

Atacă americanii?

Tensiunile în creștere dintre cele două țări vin în contextul în care un raport susține că președintele Trump analizează mai serios posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Cubei, pe măsură ce campania de presiune economică a Washingtonului asupra insulei nu produce rezultatele dorite.

Politico, citând două surse anonime familiarizate cu discuțiile interne, a relatat că Trump și oficiali de rang înalt ai administrației au devenit tot mai frustrați de refuzul conducerii cubaneze de a implementa schimbările cerute de Washington.

“Starea de spirit s-a schimbat clar,” a declarat o sursă. “Ideea inițială privind Cuba era că conducerea este slabă și că combinația dintre intensificarea sancțiunilor – practic o blocadă petrolieră – și succesele militare clare ale SUA în Venezuela și Iran ar speria Cuba suficient încât să accepte un acord,” a spus sursa.

“Acum lucrurile din Iran au luat o direcție neașteptată, iar cubanezii se dovedesc mult mai rezistenți decât se estima inițial. Așa că acțiunea militară este acum pe masă într-un mod în care nu era înainte,” a adăugat aceasta.

Analiștii americani au notat de altfel, în acest context, că oficialii administrației pregătesc deja terenul mediatic pentru posibile mișcări militare.

Secretarul de stat Marco Rubio, fiul unor imigranți cubanezi refugiați în America, care și-a exprimat deseori antipatia față de regimul opresiv și corupt de la Havana, a spus într-un interviu pentru FoxNews săptămâna trecută: “Le vom da o șansă. Dar nu cred că se va întâmpla. Nu cred că vom putea schimba direcția Cubei cât timp acești oameni sunt la conducere.”

De asemenea, Rubio a accentuat ideea că Cuba reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite, susținându-și afirmațiile cu fotografii furnizate de Comandamentul Sudic al SUA – Southcom.

De partea sa, Trump a sugerat că mii de soldați americani, zeci de avioane de luptă și vaste stocuri de arme aflate la bordul celui mai mare portavion din lume ar putea să se apropie de țărmurile Cubei și să forțeze oficialii să “cedeze” după ce Statele Unite își încheie războiul împotriva Iranului.

Potrivit Politico, planificatorii militari americani analizează o gamă mai largă de opțiuni decât simpla capturare a uneia sau două persoane din conducerea Cubei. Acțiunea militară ar putea varia de la un singur atac aerian menit să sperie regimul și să îl forțeze să facă concesii, până la o invazie terestră destinată să îl răstoarne.

Comandamentul Sudic al SUA a “convocat o serie de planificări” în ultimele săptămâni, cu alte cuvinte, a început să elaboreze planuri pentru o posibilă acțiune militară, au spus sursele. Nicio acțiune nu este însă iminentă, au punctat acestea.

Un scenariu considerat foarte puțin probabil este folosirea exilaților cubanezi în orice misiune. “Au decis că exilații nu au niciun rol aici în afară de susținători vocali și agitatori. Nu va fi Golful Porcilor 2.0,” a spus o sursă, referindu-se la invazia militară eșuată din 1961, organizată de CIA și sprijinită de Statele Unite, cu scopul de a răsturna regimul lui Fidel Castro. Operațiunea a implicat în principal exilați cubanezi antrenați de SUA, care au debarcat pe coasta sudică a insulei, dar au fost înfrânți rapid de forțele guvernamentale cubaneze. Eșecul a reprezentat o lovitură politică majoră pentru Administrația Kennedy și a consolidat poziția lui Castro la putere.

De partea lor, analiștii de la Newsweek au scris că, înainte de un atac sau o invazie, liderii militari americani își vor intensifica monitorizarea zonei pe care intenționează să o vizeze, identificând unde sunt depozitate sau desfășurate cele mai importante și mai periculoase active din punct de vedere strategic.

Acest lucru include sisteme de apărare antiaeriană care ar putea viza aeronave americane care intră în spațiul aerian ca parte a operațiunilor militare, precum și depozite pline cu muniție, rachete și drone. Forțele Cubei sunt dotate în mare parte cu echipamente învechite, de origine sovietică. Majoritatea sistemelor sale de apărare aeriană sunt cu rază scurtă de acțiune sau rachete lansate de pe umăr, mai degrabă decât sisteme avansate de rachete sol-aer cu rază lungă, potrivit experților.

Este dificil de spus ce ar viza exact loviturile americane inițiale cu rază lungă pe insulă, în afară de aerodromurile forțelor aeriene cubaneze, care sunt reduse ca dimensiune. Cuba are în total opt avioane de luptă operaționale, toate de fabricație sovietică, potrivit think tank-ului britanic de apărare International Institute for Strategic Studies.

Unii experți cred că SUA ar putea prioritiza lovirea unor facilități de informații din Cuba legate de China și Rusia, așa cum este baza de informații electronice Lourdes, din era sovietică, din apropierea Havanei, care fusese închisă în 2001, însă a fost redeschisă în anii din urmă. De asemenea, Beijingul ar fi construit un amplasament de spionaj electronic pe insulă, pentru a colecta informații de tip SIGINT din bazele militare americane din sud-estul SUA, a relatat The Wall Street Journal în 2023.

Totuși, lovirea acestor obiective ar risca represalii din partea Beijingului sau Moscovei, iar distrugerea facilităților de spionaj ar însemna pierderea unei oportunități de a analiza direct tehnologia chineză sau rusă, a scris Newsweek.

De partea lor, forțele militare americane ar putea fi desfășurate în Cuba dacă guvernul cubanez ar cădea, având rolul de a distribui ajutor umanitar, mai degrabă decât de a lupta împotriva armatei cubaneze sau de a prelua controlul asupra conducerii de la Havana. Așa cum s-a întâmplat de exemplu în Panama în 1989, când mii de soldați au rămas în țara din America Centrală pentru a oferi asistență umanitară după ce forțele SUA au invadat-o și l-au capturat pe dictatorul Manuel Noriega.

Reacția Cubei

În ceea ce privește reacția Havanei, experții cred că un eventual răspuns al Cubei la un atac american ar depinde de capacitatea sa militară limitată și de structura politică internă. În scenariul unei lovituri inițiale, Cuba ar încerca probabil să activeze rapid sistemele sale de apărare antiaeriană cu rază scurtă și unitățile mobile, mai ales în jurul bazelor militare și al principalelor centre urbane. Totuși, având în vedere că mare parte din echipamente sunt de generație veche, răspunsul ar fi mai degrabă defensiv și dispersat decât unul coordonat la scară largă. Accentul ar putea fi pus pe supraviețuirea infrastructurii critice și pe menținerea controlului intern.

Pe plan operațional, este plauzibil ca autoritățile cubaneze să încerce să mute rapid activele militare vulnerabile, inclusiv unități de comunicații și eventuale sisteme mobile, pentru a reduce eficiența loviturilor ulterioare. În paralel, ar putea crește nivelul de mobilizare internă și securitate în jurul conducerii politice, având în vedere caracterul descentralizat al puterii la Havana. Acest lucru ar face mai dificilă o acțiune de tip “decapitare” a conducerii, deoarece nu există un singur centru de comandă ușor de neutralizat.

În afara reacției strict militare, un răspuns probabil ar include și mobilizarea diplomatică imediată către aliați precum Rusia și China, precum și apeluri către organizații internaționale pentru condamnare și sprijin politic. Într-un scenariu de escaladare, Cuba ar putea combina rezistența militară limitată cu o strategie de presiune politică și propagandistică, încercând să prezinte conflictul ca o agresiune externă pentru a obține sprijin internațional și a crește costurile politice ale intervenției.

Surse: The Guardian, BBC, Axios, Reuters, New York Times, AP, Newsweek, Politico, state.gov, Facebook, X