Analiză Reuters: Ce a câștigat Turcia prin întârzierea candidaturii Suediei la NATO

Turcia a transmis Suediei că se așteaptă să ratifice aderarea la alianța militară NATO în câteva săptămâni, a declarat miercuri ministrul suedez de externe, oferind un potențial calendar pentru extinderea blocului occidental după 18 luni de întârzieri.

Întârzierile, inclusiv amânarea de către o comisie a parlamentului turc a unui vot pe această temă în această lună, au frustrat unii aliați și au obținut unele concesii. În mai 2022, președintele turc Tayyip Erdogan a ridicat obiecții față de cererea Suediei și Finlandei de a se alătura alianței militare. Statele nordice au făcut aceste cereri după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Turcia a ratificat oferta Finlandei în aprilie, dar, împreună cu Ungaria, membră NATO, a lăsat Suedia să aștepte. Ankara a cerut ca Stockholm să ia mai multe măsuri pentru a reprima ceea ce consideră a fi teroriști în jurisdicția sa.

Reuters a sintetizat ceea ce au făcut Stockholm, Helsinki, Washington și alți membri NATO pentru a răspunde preocupărilor Ankarei, marcând ceea ce analiștii politici spun că sunt victorii geopolitice pentru Erdogan, chiar dacă acesta a tensionat legăturile occidentale ale Turciei:

Ce concesii au făcut finlandezii și suedezii?

În cadrul unei reuniuni NATO de la Madrid de anul trecut, Turcia a obținut un acord cu Suedia și Finlanda prin care acestea vor ridica embargourile asupra armelor și vor lua măsuri împotriva membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și a așa-numitei mișcări separate Gulen, pe care Ankara o consideră responsabilă pentru o tentativă de lovitură de stat în 2016.

Anul trecut, Stockholm a revenit asupra interdicției de a exporta echipamente militare către Turcia, fără a dezvălui detalii despre companii sau produse.

În iunie, a introdus un nou proiect de lege antiteroristă care face ilegală apartenența la o organizație teroristă, afirmând că și-a respectat partea sa din acord.

În ultimele luni, un tribunal suedez de rang înalt a blocat extrădarea a doi turci despre care Ankara spune că sunt guleniști, în timp ce o curte de apel a confirmat condamnarea unui bărbat pentru că a încercat să finanțeze PKK, care este considerat, de asemenea, un grup terorist de către Uniunea Europeană și Statele Unite.

Separat, ca răspuns la criticile din Turcia și din alte țări majoritar musulmane, ministrul justiției, Gunnar Strommer, a declarat că Suedia analizează dacă ar putea schimba legea pentru a împiedica persoanele să ardă în public cartea sfântă musulmană Coranul.

La rândul său, Finlanda a fost de acord anul trecut să ia în considerare acordarea de permise de export de arme către Turcia, de la caz la caz. După aproape un an de așteptare, Ankara a declarat că Helsinki a obținut binecuvântarea sa.

Ce au făcut alți membri ai NATO?

Atunci când Erdogan a semnalat la o conferință NATO din iulie că Suedia va primi în cele din urmă undă verde, Canada, membră NATO, a acceptat în liniște să redeschidă discuțiile cu Turcia privind ridicarea controalelor la exportul de piese pentru drone, inclusiv echipamente optice.

Olanda a ridicat restricțiile privind livrările de arme către Turcia.

Tot în iulie, în urma unei întâlniri între liderii turci și suedezi, secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat că NATO va înființa un coordonator special pentru combaterea terorismului. În octombrie, el l-a numit în această funcție pe secretarul general adjunct Thomas Goffus.

Acordul Suediei pentru avioanele F-16

Discuțiile au stat sub semnul întrebării cu privire la aprobarea de către Washington a cererii Ankarei de a achiziționa avioane de luptă F-16 și 79 de kituri de modernizare în valoare de 20 de miliarde de dolari.

La o zi după ce Erdogan a dat undă verde aderării Suediei la NATO în luna iulie, Casa Albă a declarat că va avansa cu transferul avioanelor F-16 către Turcia, după consultarea Congresului.

În octombrie, Erdogan a trimis candidatura Suediei la NATO Parlamentului turc pentru examinare. Dar el a declarat că Washingtonul a legat ratificarea F-16 de cea a Suediei.

Ankara a făcut cererea de achiziție de F-16 în 2021. Dar s-a confruntat cu obiecții în Congresul american din cauza întârzierii de către Turcia a extinderii NATO și a dosarului său privind drepturile omului. De atunci, Ankara a sugerat o potențială achiziție de avioane Eurofighter în schimb.

Care este stadiul actual al cererii Suediei?

Deși nici Ungaria nu a ratificat candidatura Suediei, Turcia este considerată principalul obstacol.

La o reuniune NATO desfășurată miercuri la Bruxelles, ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că ministrul turc de externe Hakan Fidan „nu a prezentat o dată, dar a spus că (ratificarea va avea loc) ‘în câteva săptămâni'”. Fidan a spus că este probabil să se întâmple probabil înainte de sfârșitul anului, a declarat separat un oficial american.

Comisia pentru afaceri externe a parlamentului turc ar putea purta în orice zi noi discuții privind proiectul de lege de aderare a Suediei. Dacă, în cele din urmă, va susține proiectul de lege, așa cum se așteaptă, adunarea generală a Turciei va organiza un vot, posibil la scurt timp după aceea.

De la depunerea proiectului de lege în parlament în octombrie, Erdogan a declarat că va încerca să faciliteze ratificarea, dar că Stockholm încă nu a luat suficiente măsuri împotriva militanților kurzi.

Războiul Israelului împotriva Hamas în Gaza ar putea tensiona legăturile dintre SUA și Turcia și ar putea complica extinderea NATO, spun analiștii.

După ce Erdogan a declarat că Hamas nu este o organizație teroristă, ci un grup de eliberare care luptă pentru a proteja teritoriile palestiniene, 47 de membri ai Congresului american au cerut administrației să tragă la răspundere Turcia pentru rolul său în susținerea Hamas.