ANALIZĂ Mossad, Netanyahu și Trump – câștigătorii atacurilor israeliene în Iran. Cine a pierdut?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Serviciul de informații externe al statului evreu, misteriosul și eficientul Mossad, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump sunt principalii câștigători ai Operațiunii Rising Lion, în timpul căreia Israelul a atacat programul nuclear al Republicii Islamice. Regimul ayatollahilor care conduce despotic Iranul este văzut ca fiind cel mai afectat de bombardamentele în urma cărora figuri militare de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear iranian au fost uciși.

Informația pe scurt:

• Israelul a lansat un atac devastator împotriva Iranului
• Bombardamentele au vizat programul nuclear al Republicii Islamice
• Statul evreu a vizat lideri militari și oameni de știință nucleari
• Netanyahu, Mossad și Trump se numără printre câștigătorii operațiunii
• Iranul și Axa Rezistenței ies șifonate din această confruntare
• Regimul de la Teheran a răspuns cu trei valuri de atacuri, însă ele nu par proporționale cu campania israeliană

Atacuri devastatoare

În noaptea de joi spre vineri, armata israeliană a lansat cel mai mare val de atacuri aeriene din ultimii ani împotriva Iranului, vizând programul nuclear și alte facilități militare importante ale regimului de la Teheran. Aproximativ 200 de aparate – multe dintre ele avioane F-35 Adir, echipate cu muniții de tip standoff, adică arme ghidate de precizie, capabile să lovească ținte de la distanță mare, fără ca aeronavele să intre în raza de acțiune a apărării antiaeriene inamice – au fost implicate în atacul inițial asupra a circa 100 de ținte, a declarat armata israeliană.

Potrivit CNN, operațiunea israeliană, denumită Rising Lion sau Leul care se ridică, a avut două direcții principale:

• Lovituri aeriene masive asupra a cel puțin două dintre siturile de îmbogățire a uraniului ale Iranului;
• Atacuri țintite în Teheran și în alte regiuni, cu scopul de a decapita conducerea militară a regimului.

Scopul declarat al Israelului a fost să oprească progresul rapid al Teheranului în dezvoltarea armelor nucleare, pe care îl consideră o amenințare iminentă. CNN a precizat că Iranul nu a mai fost supus unui atac atât de extins într-o singură zi din timpul războiului Iran-Irak din anii 1980.

Atacurile israeliene au vizat mai multe zone, inclusiv capitala Teheran, facilități nucleare importante, cum ar fi centrul de îmbogățire a uraniului de la Natanz, precum și alte situri militare.

Operațiunea a vizat “zeci de obiective militare,” inclusiv facilități nucleare, instalații de rachete, sisteme radar, precum și oameni de știință și comandanți militari de rang înalt. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat, de asemenea, că au distrus siturile de lansare și depozitele de rachete balistice ale Iranului.

Explozile au fost raportate în capitala Teheran, inclusiv în zone rezidențiale și la aeroport, provocând incendii și pagube materiale. Printre victime se numără fostul șef al Organizației pentru Energie Atomică a Iranului, Fereydoon Abbasi, și alți oameni de știință nucleari importanți, cu cel puțin șase oameni de știință confirmați morți.

De asemenea, au fost uciși comandanți-cheie, inclusiv șeful statului major al forțelor armate și comandantul Gărzilor Revoluționare Islamice.

Unul dintre cele mai vizate obiective a fost centrul de îmbogățire a uraniului de la Natanz, situat la circa 225 km sud de Teheran. Atacurile au cauzat pagube semnificative, vizând atât instalațiile de suprafață, cât și cele subterane, inclusiv instalația pilot pentru combustibil nuclear și substația electrică care alimentează facilitatea.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că Natanz a fost lovit, dar a precizat că nu a observat o creștere a nivelurilor de radiații în zonă. Ulterior, Israelul a susținut că a lovit o a doua facilitate nucleară în Isfahan.

Atacul Israelului a venit după ani de amenințări și câteva zile de speculații intense – însă fără aprobarea Statelor Unite. Administrația Trump a subliniat că Israelul a acționat pe cont propriu și că Washingtonul “nu a fost implicat.”

La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU desfășurată vineri, ambasadorul Iranului la Națiunile Unite, Amir Saeid Iravani, a declarat că loviturile aeriene israeliene au ucis cel puțin 78 de persoane și au rănit peste 320.

De asemenea, în urma atacurilor, au fost eliminate mai multe figuri militare și oameni de știință importanți, aceștia reprezentând pierderi majore în structura de comandă a armatei și programului nuclear al Iranului (https://www.bbc.com/news/articles/c2lk5j18k4vo):

• Mohammad Bagheri, cel mai înalt ofițer militar din Iran, era șeful Statului Major al Forțelor Armate, structură care coordonează atât armata convențională, cât și Gardienii Revoluției (IRGC).
• Hossein Salami, comandantul suprem al IRGC, a fost de asemenea ucis, reprezentând o lovitură majoră pentru nucleul conducerii militare.
• Gholamali Rashid, șeful Cartierului General Khatam al-Anbiya, centrul de coordonare al operațiunilor militare comune iraniene, a fost o altă victimă a atacurilor.
• Amir Ali Hajizadeh, comandantul Forței Aerospațiale a IRGC și figura centrală în programul de rachete al Iranului, a fost ucis în atac. El era responsabil pentru dezvoltarea și testarea arsenalului balistic iranian.
• Fereydoon Abbasi, fost șef al Organizației pentru Energie Atomică a Iranului (2011-2013), era cunoscut pentru pozițiile sale radicale privind programul nuclear și legăturile strânse cu elementele dure ale regimului.
• Mohammad Mehdi Tehranchi, conducătorul prestigioasei Universități Azad din Teheran, avea un rol important în cercetarea nucleară și educație științifică.

De asemenea, trei experți de top în inginerie nucleară de la Universitatea Shahid Beheshti din Teheran au fost uciși:

• Abdulhamid Minouchehr, șeful catedrei de inginerie nucleară;
• Ahmad Reza Zolfaghari, profesor în același domeniu;
• Amirhossein Feqhi, un alt reputat profesor nuclear.

Iranul a ripostat cu trei valuri de atacuri. Cel mai important a avut loc vineri seara, armata iraniană lansând ceea ce presa de stat a descris drept “sute” de rachete balistice, ca parte a unui “răspuns zdrobitor.” Potrivit serviciilor de urgență israeliene, cel puțin 50 de persoane au fost rănite, iar una a murit.

Surse americane și israeliene au confirmat că Statele Unite au ajutat la interceptarea atacurilor cu rachete lansate de Iran.

La scurt timp după aceea, tirurile au continuat, Israelul raportând noi rachete iraniene sosind sâmbătă dimineață, cu explozii puternice auzite în Tel Aviv și Ierusalim.

Iran a afirmat că a lovit centre militare și industriale israeliene folosite pentru producerea de rachete și alte echipamente militare, adăugând că “rapoartele de pe teren, imaginile prin satelit și informațiile interceptate indică faptul că zeci de rachete balistice au lovit eficient ținte strategice.”

Armata israeliană a susținut că, în primul val de atacuri, Iranul a lansat mai puțin de 100 de drone spre Israel și că doar câteva dintre ele au atins ținte, unele dintre acestea fiind resturi rezultate în urma interceptărilor, a declarat într-un comunicat video Effie Defrin, purtătorul de cuvânt al IDF.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a afirmat vineri târziu că Iranul “a pășit peste liniile roșii” prin lansarea de rachete asupra centrelor civile și a promis că va plăti un “preț foarte greu” pentru aceste acțiuni.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a îndemnat poporul iranian să rămână unit și să aibă încredere în conducerea țării. “Națiunea are nevoie de unitate… mai mult ca oricând,” a adăugat el, citat de CNN.

Vorbind despre Operation Rising Lion, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că aceasta va continua “atâtea zile cât va fi nevoie” pentru a elimina amenințarea nucleară a Iranului. Netanyahu a susținut că, în ultimii ani, Iranul a produs suficient uraniu îmbogățit la un nivel ridicat pentru nouă arme nucleare.

“Iranul ar putea produce o armă nucleară într-un timp foarte scurt. Ar putea fi un an, ar putea fi în câteva luni,” a spus el. “Aceasta reprezintă un pericol clar și iminent pentru supraviețuirea Israelului.”

De cealaltă parte, Teheranul, care susține că programul său nuclear are scopuri pașnice, afirmă că “nu are altă opțiune decât să răspundă.”

Acest schimb de lovituri a crescut tensiunile în regiune și a afectat piețele financiare globale, cu creșteri ale prețului petrolului și scăderi pe burse.

Atacul israelian a survenit într-un moment delicat, când negocierile între SUA și Iran privind programul nuclear sunt blocate, iar următoarea rundă de discuții urma să aibă loc duminică. Președintele american a îndemnat Iranul să ajungă la un acord “înainte să nu mai rămână nimic.”

Alți lideri mondiali au cerut reținere din partea ambelor tabere. De asemenea, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că instalațiile nucleare “nu trebuie niciodată să fie atacate” și că astfel de lovituri au “implicații serioase asupra siguranței, securității și garanțiilor nucleare, precum și asupra păcii și securității regionale și internaționale”.

Într-o declarație adresată membrilor consiliului, el a făcut apel “către toate părțile să dea dovadă de reținere maximă pentru a evita o escaladare suplimentară,” afirmând că “orice acțiune militară care pune în pericol siguranța și securitatea instalațiilor nucleare riscă să aibă consecințe grave pentru poporul iranian, regiune și dincolo de aceasta.”

Puterile occidentale acuză Iranul că are o agendă secretă pentru a dezvolta capacități nucleare militare prin îmbogățirea uraniului la un nivel înalt de puritate fisionabilă, dincolo de ceea ce spun ei că este justificat pentru un program civil de energie atomică.

Oficialii occidentali se tem că un Iran înarmat nuclear ar putea amenința Israelul, producătorii de petrol din Golf și ar putea declanșa o cursă regională a înarmărilor.

Teheranul a susținut însă constant că programul său nuclear este în întregime destinat scopurilor civile de producție de energie. Asta deși oficialii iranieni amenință tot mai mult că vor urmări dezvoltarea unei arme nucleare.

Iranul îmbogățește acum uraniu până la niveluri apropiate de gradul de armă, 60%, fiind singura țară din lume fără un program de arme nucleare care face acest lucru.

Conform acordului nuclear original din 2015, Iranului i s-a permis să îmbogățească uraniu doar până la o puritate de 3,67% și să păstreze un stoc de uraniu de 300 de kilograme. Ultimul raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică despre programul nuclear al Iranului a estimat stocul acestuia la 8.294,4 kilograme, în timp ce o parte din uraniu este îmbogățit până la o puritate de 60%.

Agențiile de informații ale SUA evaluează că Iranul nu a început încă un program de arme nucleare, dar a “desfășurat activități care îl plasează într-o poziție mai bună pentru a produce un dispozitiv nuclear, dacă alege să facă acest lucru.”

Câștigătorii

Analiștii americani au comentat atacul israelienilor împotriva țintelor din Iran, afirmând că există câțiva câștigători clari ai ofensivei lansate de statul evreu:

• Israel. Prin executarea celei mai mari serii de atacuri aeriene din ultimii ani, vizând programul nuclear al Iranului, Israelul își demonstrează capacitatea militară și hotărârea de a împiedica Iranul să-și avanseze ambițiile nucleare. Acest lucru poate întări capacitatea de descurajare a Israelului și transmite un mesaj atât Iranului, cât și comunității internaționale. Israel a demonstrat încă o dată că este principala putere militară și de informații din Orientul Mijlociu, acționând fără a ține cont de victimele civile sau de impactul diplomatic pe care acțiunile sale îl au asupra aliaților. Demonstrația de forță poziționează Israelul ca superputerea regională.
• Conducerea și armata israeliană. Planul pe care l-au pus la punct și implementarea acestuia au fost aproape fără cusur. După eșecul de a anticipa și preveni atacul teroriștilor Hamas din 7 octombrie 2023, campania împotriva Iranului arată că IDF poate lua măsuri hotărâte în protejarea securității naționale. La operațiunea împotriva Iranului, se mai adaugă succesele din ultimul an și jumătate împotriva grupării Hamas din Gaza, a Hezbollah din Liban și a rebelilor Houthi din Yemen. Axa Rezistenței creată și finanțată de Iran traversează una dintre cele mai dificile momente din existența sa.
• Benjamin Netanyahu. Premierul israelian a acționat hotărât și cu determinare, respectându-și avertismentele anterioare că va stopa programul nuclear al Iranului. Atacurile din aceste zile sunt doar începutul ofensivei militare împotriva regimului de la Teheran, a afirmat șeful executivului de la Ierusalim, care a mai bifat o victorie majoră în această săptămână, după ce opoziția israeliană nu a reușit să treacă un proiect de lege care viza dizolvarea Knesset-ului, parlamentul țării. Scăpat de stresul politic intern, Netanyahu s-a putut concentra pe operațiunea împotriva Iranului, executată eficient de IDF și Mossad.“Dacă nu acționăm acum, pur și simplu nu vom mai exista. Am interiorizat lecțiile istoriei. Când un inamic spune că intenționează să te distrugă – crede-l pe cuvânt,” a spus premierul israelian anunțând atacul. “Când inamicul dezvoltă capacitățile să te distrugă – oprește-l.”
• Mossad. Serviciul de informații externe al statului evreu a fost, foarte probabil, cel mai important actor al Operațiunii Rising Lion. Potrivit informațiilor raportate după startul atacurilor, spionii Mossad au desfășurat o serie de operațiuni sub acoperire adânc în interiorul Iranului pentru a elimina sistemele de apărare aeriană și lansatoarele de rachete balistice.  Sute de agenți Mossad, atât din interiorul Iranului, cât și din sediul central, au fost implicați, inclusiv o unitate specială formată din agenți iranieni care lucrau pentru Mossad.

De asemnenea, în centrul Iranului, unități de comando Mossad au poziționat sisteme de arme ghidate în zone deschise, aproape de lansatoarele iraniene de rachete sol-aer.

Într-o altă zonă din interiorul Iranului, Mossad a desfășurat în mod secret sisteme de arme și tehnologii sofisticate ascunse în vehicule. Când a început atacul israelian, aceste arme au fost activate și au distrus ținte de apărare aeriană iraniene.

Mossad a înființat, de asemenea, o bază de drone de atac în interiorul Iranului, cu drone care fuseseră introduse în țară cu mult înainte de operațiune. În timpul atacului israelian, dronele au fost activate și lansate spre lansatoarele de rachete sol-sol aflate la baza Esfajabad, lângă Teheran, distrugând rachetele balistice înainte ca acestea să poată fi lansate spre Israel.

Realizările celor din Mossad nu sunt însă ceva nou. În septembrie trecut, Israelul a lansat atacuri spectaculoase împotriva gruprării Hezbollah din Liban, detonând de la distanță mii de pagere și walkie-talkie folosite de gruparea teroristă. Atacurile au provocat mii de morți și răniți în rândurile membrilor Hezbollah, au compromis sistemele de comunicații interne ale grupului terorist și au creat paranoia în rândurile acesteia.

Spionii Mossad și-au adus o contribuție importantă și la asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a multora dintre adjuncții săi de rang înalt, într-un atac țintit împotriva cartierului general al organizației teroriste produs la Beirut anul trecut, precum și la asasinarea liderului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, într-o clădire rezidențială deținută de Gărzile Revoluționare din Iran la Teheran.

• Donald Trump. Președintele american, aflat în mijlocul unor negocieri dificile cu Iranul privind un posibil acord nuclear, are acum un as suplimentar în mânecă. El vrea să folosească războiul declanșat de Israel pentru a-i aduce pe iranieni înapoi la masa negocierilor – acum dintr-o poziție mai slabă.

Liderul de la Casa Albă a susținut vineri că, după loviturile devastatoare ale Israelului, Iranul are acum un stimulent mai puternic să încheie un acord. “Nu am reușit să-i aduc la un acord în 60 de zile. Au fost aproape, ar fi trebuit să o facă. Poate acum se va întâmpla.” Trump a mai spus că “ieri a fost o zi importantă” și a remarcat că Israelul a folosit “echipamente americane excelente” în timpul atacului, insistând că bombardamentele efectuate de Israel au crescut probabil șansele unui acord nuclear între SUA și Iran.

“Trump nu mai pare un negociator eșuat cu Iranul, ci mai degrabă cineva care a lăsat cu bună știință Israelul să preia inițiativa pentru a-și “curăța” propria regiune. În loc să pară că subminează aliatul american, Israelul, Trump culege o parte din meritele pentru victoria israeliană,” a afirmat cu commentator.

De partea lor, oficialii iranieni au declarat însă în mod explicit că consideră SUA, împreună cu Israelul, responsabile pentru atac, și că nu vor participa duminică la a șasea rundă planificată de negocieri nucleare cu americanii, care ar urma să aibă loc în Oman.

• Securitatea globală. Unii comentatori cred că atacul Israelului împotriva programului nuclear al Iranului ajută întreaga comunitate internațională. “Nu este în joc doar viitorul Israelului. Un Iran nuclear amenință vecinii arabi, interesele occidentale din regiune, orașele europene aflate în raza rachetelor și economia globală. Lupta care se desfășoară acum nu este limitată la Orientul Mijlociu. Rezultatul ei va modela securitatea viitoare a întregii comunități internaționale,” a scris Euronews.

Cine a pierdut

Pe lista celor care au fost afectați de atacurile israelienii, comentatorii au pus:

• Iranul. Loviturile IDF și Mossad au ucis, potrivit rapoartelor, figuri militare de rang înalt și oameni de știință nucleari, ceea ce reprezintă o lovitură pentru programul nuclear și conducerea militară a Iranului. Serviciile sale de informații nu au reușit să descopere sau nu au fost capabile să oprească operațiunea sofisticată a statului evreu, greșeli care s-au dovedit fatale. De exemplu, imaginile din Teheran au arătat apartamente lovite aparent în urma unor atacuri precise – ceea ce sugerează o țintire calculată a unor indivizi, cel mai probabil prin urmărirea telefoanelor mobile. Iranul și-a pierdut peste noapte cei mai importanți trei comandanți activi, precum și una dintre vocile-cheie în negocierile nucleare. Cei care au supraviețuit sau cei care au fost numiți să-i înlocuiască se vor întreba, probabil, dacă nu urmează și ei să fie vizați de israelieni. Experții cred că este aproape cert că, în zilele următoare, israelienii vor căuta ținte de oportunitate – comandanți și echipamente aflate în mișcare sau transporturi de material menite să faciliteze un răspuns – și vor continua să lovească. Republica Islamică apare acum slăbită, cu prestigiul regional grav afectat, incapabilă să riposteze Israelului într-un mod proporțional.
• Forțele armate iraniene. Nu doar că armata iraniană a fost prinsă pe picior greșit de loviturile israeliene. Conducerea sa a fost aproape în întregime decapitată de loviturile precise ale statului evreu.În plus, deși importante, atacurile sale de represalii împotriva Israelului nu au atins nici pe departe amploarea celor lansate de statul evreu, iar loviturile sale au afectate mai degrabă populația și zone civile israeliene.
• Axa Rezistenței. După loviturile devastatoare împotriva Hamas, Hezbollah și rebelilor Houthi din Yemen, Israelul a vizat acum regimul de la Teheran, principalul sponsor al acestor grupări militante. Analiștii cred că efectele acestor atacuri se vor resimți mult timp de-acum înainte, aceste grupări urmând să fie afectate politic, militar și financiar de pe urma atacurilor care au vizat Republica Islamică.
• Acordul SUA-Iran. În baza unui acord nuclear semnat în 2015 de fostul președinte Barack Obama, cunoscut oficial sub numele de Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), Iranul a acceptat să își reducă drastic numărul de centrifuge și să limiteze îmbogățirea uraniului la niveluri mult sub cele necesare pentru fabricarea unei arme nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor economice.

Însă, în primul său mandat în 2018, Donald Trump a retras SUA din JCPOA, susținând că “structura putredă” a acordului nu este suficientă pentru a împiedica Iranul să dezvolte o bombă nucleară. El a înăsprit sancțiunile împotriva Teheranului și a amenințat cu sancțiuni orice țară care ar ajuta regimul iranian să obțină arme nucleare.

În al doilea mandat, Trump a reluat eforturile de a negocia un nou acord nuclear cu Iranul. Cu doar câteva ore înainte de atacurile aeriene ale Israelului, președintele american a avertizat Israelul să nu lanseze un atac cât timp negocierile SUA-Iran sunt în desfășurare.

“Atâta timp cât cred că există o posibilitate de acord, nu vreau ca ei să intervină, pentru că asta l-ar putea compromite. Ar putea chiar să ajute, dar de asemenea l-ar putea distruge,” a spus Trump.

De partea sa, Iranul a dat vina pe SUA, alături de Israel, pentru atacurile statului evreu și a anunțat că nu va participa la noua rundă de negocieri programate pentru duminică. Vor reuși totuși cele două părți să se înțeleagă? Rămâne de văzut.

· Stabilitatea regională. Atacurile Israelului și represaliile iraniene au venit într-un moment oricum inflamat în regiune, marcat de războiul din Gaza. Astfel de escaladări cresc și mai mult tensiunile în Orientul Mijlociu, riscând un conflict mai larg care poate afecta multe țări și populații din regiune.

De asemenea, dacă regimul iranian va supraviețui acestui moment, există riscul ca Teheranul să accelereze cursa către construirea și chiar testarea unei bombe nucleare. BBC a scris că, dacă acest scenariu se concretizează, va declanșa aproape inevitabil o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, cu Arabia Saudită, Turcia și, posibil, Egiptul luând în calcul dezvoltarea propriului arsenal nuclear.

Surse: BBC, CNN, FoxNews, CBS News, AP, Middle East Monitor, Axios, New York Post, The Editors, Euronews