ANALIZĂ Italia: după Mario Draghi, a venit vremea Giorgiei Meloni? Cum arată sondajele

Analiză a publicației portugheze Diario de Noticias, preluată de Rador:

Președintele italian Sergio Mattarella a acceptat demisia primului-ministru Mario Draghi, deschizând ușa convocării de alegeri anticipate pe 25 septembrie. După ce alegerile din 2018 au lăsat o Cameră a Deputaților divizată, ceea ce a condus la formarea unui guvern de uniune națională în februarie 2021, sondajele indică în prezent o victorie și o majoritate a centrului-dreapta la următoarea deplasare la urne – cu Giorgia Meloni, liderul Fraților Italiei, care a încercat să se îndepărteze de originile sale neofasciste, pentru a deveni prima femeie în fruntea guvernului italian.

Criza politică din ultimele săptămâni a fost declanșată de retragerea sprijinului pentru guvern de către Mișcarea 5 Stele (M5E), prima demisie a lui Draghi fiind frânată de Mattarella. Dar primul-ministru nu a reușit să-și reconstruiască majoritate lărgită în Parlament, pierzând și sprijinul Ligii lui Matteo Salvini și al Forza Italia a lui Silvio Berlusconi. Mattarella a fost nevoit apoi să accepte demisia lui Draghi. Într-o declarație adresată țării, președintele a precizat că „lipsa sprijinului parlamentar pentru guvern și lipsa perspectivelor de creare a unei noi majorități” au făcutsă fie „inevitabilă dizolvarea timpurie” a Parlamentului. Primul-ministru va rămâne în funcție până la alegerea unui succesor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În discursul său, Mattarella a amintit momentul dificil datorat crizei economice și sociale – cu creșterea inflației cauzată de creșterea prețurilor la energie -, la care se adaugă războiul din Ucraina și pandemia. „Din aceste motive, sper că, în ciuda dialecticii intense și uneori ascuțite a campaniei electorale, va exista o contribuție constructivă din partea tuturor în interesul Italiei”. Alegerile erau programate doar pentru anul viitor, dar de luni de zile au existat tensiuni în cadrul guvernului, partidele din taberele opuse dorind să ia atitudine în fața alegătorilor.

Meloni conduce în sondaje. După schimbarea legii electorale, Camera Deputaților din Italia va trece de la actualele 630, la 400 de locuri, iar scenariile bazate pe ultimele sondaje indică nu numai o victorie, ci și o majoritate a centrului-dreapta – alianța. între Frații Italiei, Liga și Forza Italia. Împreună reușesc să aleagă până la 221 de deputați și 108 din cei 200 de senatori.

La vârsta de 45 de ani, Meloni este pe cale să devină prima femeie care conduce guvernul italian – dacă va reuşi să lăse deoparte divergenţele personale și politice cu aliații săi.

Meloni a militat încă de la vârsta de 15 ani în formaţiunea neofascistă Mișcarea Socială Italiană (moștenitoarea partidului lui Benito Mussolini), care mai târziu a făcut loc Alianței Naționale. Deputată din 2006, doi ani mai târziu a devenit cel mai tânăr ministru din țară, preluând portofoliul tineretului în guvernul lui Berlusconi. Alianța avea să se alăture partidului Forza Italia, dând naștere Poporului Libertății, dar divergenţele interne au dus la scindarea acestui partid, Meloni creând Fraţii Italiei la sfârșitul anului 2012.

Încă de la început, partidul a respins ştampila de extremă-dreapta, definindu-se ca aparținând dreptei conservatoare „extrem de riguroase”, critică la adresa imigrației și a islamizării societății. La alegerile din 2018, Frații Italiei au obţinut 4,4% din voturi, alegând 32 de deputați. Acum, ei apar ca favoriți în sondaje, cu 23% din intențiile de vot, după ce în februarie 2021 au refuzat să aprobe guvernul de uniune națională al lui Draghi. „Suntem pregătiți”, au indicat ieri pe Twitter despre alegerile pe care le susţineau de luni de zile.
Partidul Democrat (centru-stânga), condus de Enrico Letta, apare imediat în urmă, cu 22% din intențiile de vot, înaintea Ligii, care are 15%, și a M5E, condus de Giuseppe Conte, care are 11%. Sondajele încă nu țin cont de scindarea acestora din urmă, declanșată de plecarea șefului diplomației, Luigi di Maio, care a format Împreună pentru Viitor. Forza Italia are 8% din intențiile de vot.

Obstacole. Deși calculele par a-i fi favorabile lui Meloni, liderul Fraților Italiei are mai multe obstacole în față, începând cu câștigarea încrederii aliaților – în ciuda faptului că cele trei partide au acceptat deja să candideze împreună într-o alianță de centru-dreapta care îi favorizează în faţa unui centru-stânga divizat. Analiştii cred că atât Salvini, cât şi Berlusconi s-ar putea opune predării lui Meloni a conducerii guvernului, susţinând că nu are aptitudini şi temându-se că partidul său ar putea dobândi şi mai multă forţă.

Există și divergenţe politice. Meloni a fost întotdeauna eurosceptică, dar nu la fel de mult ca Salvini, iar Uniunea Europeană are astăzi o reputație mai bună decât a avut-o acum câțiva ani – Italia va primi miliarde de euro europeni pentru programul său de reziliență post-COVID-19. În ceea ce privește războiul din Ucraina, Meloni a susținut poziția guvernului Draghi de mână forte împotriva Rusiei, chiar mai mult decât Forza Italia sau Liga, care făceau parte din coaliția aflată la putere. Nu trebuie uitat faptul că Berlusconi a avut întotdeauna legături personale cu președintele rus, Vladimir Putin, iar Salvini a fost și un admirator al acestuia. (Articol de Susana Salvador / Traducerea: Iulia Baran)