ANALIZĂ Iranul în era deepfake: cum modelează Teheranul percepțiile interne și externe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Decizia SUA și Israelului de a ataca Iranul în data de 28 februarie, soldată cu moartea Liderului Suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a condus către escaladarea unui nou conflict în Orientul Mijlociu, un conflict ce nu vizează doar obiective militare sau componente de infrastructură critică, ci și mentalul colectiv al iranienilor, musulmanilor din întreaga lume și chiar cel al occidentalilor.

Sigur, propaganda și dezinformarea sunt o caracteristică nelipsită a conflictelor militare moderne, multă cerneală curgând privind războiul ruso-ucrainean sau Războiul de 12 Zile din 2025, dintre Tel Aviv și Teheran.

De astfel, un studiu israelian care a documentat analizele de fact checking a 50 de organizații diferite din 23 de țări arată că propaganda iraniană în Războiul de 12 Zile a fost axată în proporție de peste 70% pe fake news și 20% pe imagini generate de inteligența artificială (IA). Mai mult, 84% din conținutul fals examinat era reprezentat de videoclipuri, 13% de imagini și doar 3% de text.

Cu toate acestea, deși încă greu cuantificabil, rolul IA în conflictul aflat acum în derulare este mult mai mare, atât ca urmare a perfecționării tehnicilor și a îmbunătățirii instrumentelor, cât și pe fondul succesului pe care Teheranul consideră că l-a avut prin IA în trecutul apropiat.

O trecere rapidă în revistă a celor mai ample dezinformări din primele zile ale conflictului:

• portavionul Abraham Lincoln apare lovit de rachete iraniene. În ciuda faptului că acesta nu a fost atins de armata iraniană, imaginile s-au dovedit a fi generate cu ajutorul Arma 3.

Până la combaterea acestui fals, imaginile video au strâns milioane de vizualizări iar evenimentul a fost comentat chiar de unele televiziuni din Orientul Mijlociu.

• un videoclip arată cum mii de israelieni părăsesc țara în urma ripostei militare iraniene. În realitate, imaginile erau din vara lui 2025, cu oameni ce se adună într-un spațiu deschis cu ocazia unui concert din Franța.
• o fotografie cu ministrul de interne britanic, Shabana Mahmoud, postată pe 1 martie, îl prezintă pe acesta aflându-se într-o moschee pentru a comemora moartea lui Khamenei. Postarea a strâns peste 700.000 vizualizări pe X. În realitate, este într-adevăr o poză reală cu Shabana Mahmoud aflându-se într-o moschee, dar din 25 septembrie 2024.
• ambasada Iranului în Austria a postat imaginea cu un ghiozdan pătat de sânge. Cu ajutorul SynthID de la Google s-a dovedit că imaginea a fost creată prin IA.
• un videoclip este prezentat drept un incendiu al unei centrale nucleare israeliene, cauzat de loviturile iraniene. În realitate este vorba de un incendiu al unui depozit de arme din Ucraina, din 2017.
• publicația Tehran Times preia informațiile distribuite de un cont de social-media afiliat armatei iraniene, conform cărora peste 500 de soldați americani au murit în primele zile ale conflictului din Orientul Mijlociu. TASS și Russia Today au preluat imediat știrea care a ajuns la milioane de oameni în mai puțin de câteva ore, până ca Pentagonul să poată infirma.
• Agenția Fars, oferind imagini video și citând un oficial militar, a susținut că rachetele Khaibar au lovit biroul premierului Netanyahu, punându-se totodată sub semnul întrebării dacă acesta mai este în viață. Imaginile s-au dovedit a fi generate cu IA, iar Netanyahu a dezmințit public afirmațiile.
• un videoclip generat cu IA arată celebrul Burj Khalifa în flăcări după ce a fost lovit de rachetele iraniene.

Există și un revers al propagandei iraniene. Atacurile generate cu inteligență artificială privind obiective din Dubai, inclusiv cele care arătau Burj Khalifa lovit de rachete iraniene, au fost rapid demontate pe rețelele de socializare de numeroși influenceri care se aflau în Emiratele Arabe Unite, inclusiv în proximitatea obiectivelor la care fake news-urile făceau referire.

Cum Dubaiul este cunoscut pentru mulți drept capitala luxului și totodată locul de atracție pentru mulți influenceri, relatările rapide ale acestora au prezentat imagini în timp real, menționând că, deși au existat unele explozii, Emiratele rămân un teritoriu sigur iar propaganda proiraniană este departe de adevăr.

Miza Iranului pentru acest război internațional este dublă: atât internă, cât și externă.

Conflictul cu Israel din 2025 sau protestele din Iran de la începutul acestui an, unele din cele mai mari din ultimele decenii, au evidențiat modul de operare al Teheranului pentru controlul spațiului comunicațional intern. Mare parte dintre acestea se regăsesc și astăzi în contextul conflictului prezent.

De la închiderea internetului (ceea ce face imposibile și conexiunile VPN) până la modelarea mentalului colectiv intern prin presa oficială sau semi-oficială, iranienii sunt bombardați cu mesaje ce arată forța militară a Teheranului, precum și imensele repercusiuni pe care oamenii le-ar avea dacă ar ieși în stradă pentru a protesta împotriva regimului.

Garda Revoluționară conștientizează că, atâta timp cât propagă teamă și imagini de forță, poate controla, cel puțin pe termen scurt, societatea. Din acest motiv, atacurile israeliene nu au vizat doar obiectivele militare și guvernamentale iraniene, ci și sediul Radiodifuziunii Republicii Islamice Iran, motorul propagandei de stat a Teheranului.

Pe plan internațional, dincolo de proiecția puterii militare, această propagandă urmărește a crea confuzie. Inclusiv din punct de vedere economic.

Să nu uităm că doar publicarea în mai 2023 a unei false imagini prezentând o explozie lângă Pentagon a produs rapid o scădere de 0,3 procente a bursei americane. În același timp, un Iran puternic militar care poate lovi oriunde în regiune cu rezultate semnificative amplifică temerile în rândul populației occidentale privind riscurile unui nou conflict militar de lungă durată, ceea ce evident va slăbi suportul popular pentru orice acțiune militară sau politică care ar putea fi luată împotriva Teheranului.

Dar, cel mai important aspect, pe care nu îl observăm de cele mai multe ori din cauza unei viziuni eurocentrice, este dat de imaginea Iranului în rândul populației musulmane. Dacă în cazul conflictului Israel–Hamas propaganda iraniană a portretizat Israelul drept un agresor imoral, susținând victimizarea grupării teroriste din Gaza, acum lucrurile stau altfel.

De această dată nu este loc de victimizare, ci de forță — imaginea unei rezistențe puternice islamice împotriva americanilor și sioniștilor. Iran este, practic, așa cum vrea să transmită și prin ideologia revoluției din 1979, liderul lumii musulmane.

Din acest motiv, pentru Teheran tot acest imens război al dezinformării și propagandei nu este în van, putând aduce beneficii geopolitice la fel de importante precum armamentul nuclear. Orice deznodământ fără schimbarea regimului va fi transformat în victorie pentru publicul intern și nu numai, întărind imaginea de rezistență a Teheranului.

Într-un asemenea scenariu, un Iran chiar și slăbit militar va câștiga o capacitate ridicată de proiecție a ideologiei Revoluției Islamice în rândul unei mase mari de musulmani din întreaga lume.