Analiză: În primele șase luni de guvernare, doar două ministere – Economiei și Educației – și-au redus consistent personalul. La nivel național, aparatul bugetar s-a subțiat cu mai puțin de 2%, în plină perioadă de promisiuni privind reducerea cheltuielilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Reducerea numărului de angajați din sectorul public, una dintre promisiunile centrale ale actualului guvern privind diminuarea cheltuielilor publice, s-a concretizat până acum într-o scădere de doar 1,9%, adică aproximativ 25.000 de posturi, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, citate de fostul parlamentar Alin Apostol, specialist în administrație publică.

Conform situației oficiale, numărul total al posturilor ocupate în instituțiile publice a scăzut de la aproximativ 1,305 milioane în luna mai 2025 la circa 1,281 milioane în noiembrie 2025. Guvernul condus de liderul PNL Ilie Bolojan, susținut de coaliția PNL–PSD–USR–UDMR, a fost învestit în iunie 2025.

Alin Apostol, secretar al Comisiei pentru Administrație Publică din Camera Deputaților, inițiator al proiectului de reformă privind reorganizarea teritorială (prima revizuire majoră a modelului administrativ din 1968) și fondator al platformei reforma-administrativa.ro, afirmă că reducerea este modestă și aplicată neuniform.

„În timp ce unii conducători de instituții au respectat decizia Coaliției de a reduce cheltuielile, inclusiv cele de personal, alții nu doar că nu au făcut acest lucru, ci au procedat exact invers”, a declarat Apostol.

Potrivit acestuia, datele arată că măsurile anunțate de Executiv au fost aplicate selectiv, în lipsa unui mecanism centralizat de control și a unei reforme administrative reale.

Cine a redus și cine a crescut personalul în primele șase luni

Analiza reducerilor de personal, realizată de Apostol, arată diferențe majore între instituții și ministere.

Campion procentual absolut este Radu Miruță, ministrul Economiei, cu o reducere de 12,7%, adică 196 de posturi eliminate.

Cea mai mare reducere numerică aparține Ministerului Educației, condus până recent de Daniel David, unde au fost desființate 18.503 posturi (–4,8%).

Mențiuni speciale, cu reduceri de aproximativ 4%:

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării – minus 32 de angajați;

Mircea Abrudan, președintele Senatului (reducere începută în mandatul lui Ilie Bolojan) – minus 33 de angajați.

La polul opus, campion negativ este Mirela Călugăreanu, președinta Curții de Conturi, unde personalul a crescut cu 5,6%, adică 92 de angajați în plus.

După șase luni de guvernare, reducerile consistente sunt vizibile aproape exclusiv la Ministerul Educației și Ministerul Economiei, în timp ce, la nivelul întregului sector bugetar, scăderea totală rămâne de doar 1,90% (24.799 posturi) – mult sub angajamentele politice inițiale.

„Guvernul are datoria să demonstreze că și instituțiile publice sunt solidare cu efortul cerut cetățenilor. Iar acest lucru trebuie să se vadă clar și rapid, nu doar în declarații, ci în cifre”, menționează Alin Apostol, într-o postare publică.

FOTO: Ministerul Finanțelor – lista instituții reduceri de personal perioada mai-noiembrie 2025 / Sursa: Alin Apostol

Reforma administrației, blocată de luni de zile

Tema reducerii aparatului bugetar se suprapune peste blocajul prelungit al reformei administrației publice, discutată în coaliția de guvernare de mai bine de șase luni, fără rezultate concrete.

Într-un interviu acordat ieri G4Media, liderul UDMR Kelemen Hunor a confirmat că proiectul de reformă elaborat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, este finalizat de aproximativ patru luni și a fost ajustat în urma negocierilor politice, dar nu a fost încă asumat de premier.

Potrivit lui Hunor, o decizie politică ar urma să fie luată „săptămâna viitoare”, iar Guvernul ar putea merge în Parlament cu proiectul prin procedura asumării răspunderii, pentru a accelera adoptarea până în jurul datei de 25 ianuarie.

„Taxele și impozitele le-am crescut, dar pe reformă și pe restructurări necesare nu am făcut încă un pas, asta e problema”, a declarat liderul UDMR, considerând că astfel coaliția pierde „și acea mică credibilitate care a mai rămas”.

Reduceri lăsate la latitudinea miniștrilor

În paralel, Guvernul a anunțat că va reduce cu 10% bugetele pentru cheltuieli de personal în administrația centrală în 2026, însă fără a impune tăieri uniforme de salarii.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a explicat că nu va exista un act normativ care să oblige instituțiile să reducă salariile cu 10%, ci fiecare ministru va decide modul de aplicare a reducerii bugetare, în funcție de specificul instituției.

„Nu va exista o prevedere normativă care să spună «tăiere de salarii cu 10%». Va exista o reducere a bugetului de cheltuieli cu personalul, de 10%, pe care fiecare ministru o va pune în aplicare așa cum consideră adecvat”, a declarat Dogioiu.

Economiile pot fi realizate fie prin reducerea unor sporuri foarte mari sau suprapuse, fie prin restructurări.

Statul nu s-a subțiat, presiunea rămâne pe mediul privat

Specialiștii în administrație publică susțin că această abordare descentralizată explică, cel puțin parțial, de ce reducerea aparatului bugetar a fost până acum limitată și inegală, în ciuda angajamentelor politice ferme.

În același timp, mediul privat și contribuabilii resimt în continuare impactul majorărilor de taxe și impozite operate în 2025, fără ca statul să ofere un semnal clar că își reduce propriile costuri structurale.

„Au dreptate din acest punct de vedere”, a afirmat Kelemen Hunor, întrebat despre nemulțumirile mediului privat și ale cetățenilor, care consideră că până acum au dus greul acestor reforme, în timp ce statul nu s-a subțiat aproape deloc.