ANALIZĂ Impactul aplicațiilor de tracing COVID: avantaje, eficiență și suspiciuni. România a neglijat soluțiile antreprenorilor locali

La scurt timp după ce am „aniversat” un an de când virusul SARS-CoV-2 a fost declarat oficial cauza unei pandemii, aruncăm o privire asupra felului în care tehnologia a încercat să monitorizeze numărul de cazuri, prin așa-numitele aplicații de tracing.

Ideea aplicațiilor de tracing a venit natural, ca o soluție care poate fi implementată rapid și extinsă la scară globală tot la fel de rapid, ținând cont de faptul că numărul de telefoane mobile l-a depășit de ceva timp pe cel al persoanelor de pe Pământ. Faptul că o majoritate covârșitoare a persoanelor aflate în aglomerări urbane deține cel puțin un telefon mobil pe care îl utilizează zilnic reprezintă un alt factor care sugera crearea acestui tip de aplicație.

Ce ar face mai exact o aplicație de tracing? Ei bine, o simplă definiție a acestora ne va spune că rolul unei astfel de aplicații este de a monitoriza și evidenția persoanele infectate cu SARS-CoV-2, oamenii cu care aceștia intră în contact și aglomerările urbane pe care le frecventează. În acest mod, statul ar putea avea o privire de ansamblu asupra felului în care se răspândește virusul, care sunt cele mai afectate zone și ar putea localiza eventual motivele care conduc la o creștere a numărului de cazuri (petreceri ilegale, spre exemplu, sau evenimente precum cazul celebru de luna trecută, în care un manager de restaurant din București a împărțit burgeri gratis, lucru care a dus la crearea unei cozi de sute de persoane).

Citește integral pe economedia.ro