Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Anul 2023 ar fi trebuit să fie „anul educației” în România, cu noi legi pentru întreg sistemul de învățământ, adoptate după aproape un deceniu de planificare, dar și cu cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 15 ani, soldată cu angajamente de creștere substanțială a salariilor. Țara încheie același an, însă, cu o serie de amânări și cu incertitudini pentru 2024, atât legislativ, cât și din punct de vedere al măsurilor menite să o ridice de unde stagnează de mulți ani, anume de la coada clasamentului european al competențelor elevilor, PISA 2022, scrie Edupedu.ro. În ce condiții începe educația anul 2024, care, potrivit premierului Marcel Ciolacu, „va fi în sfârșit anul educației” – după 10 ani de când inițiatorul României Educate, Klaus Iohannis, a promis reformă masivă în domeniu?
Creșterea salarială care se conturează pentru 2024 este mai mică decât cea care rezulta din declarațiile autorităților în momentul încheierii grevei profesorilor din mai-iunie. În același timp, reforma care ar fi trebuit să se încheie anul viitor, prin finalizarea normelor de punere în aplicare a noilor Legi ale educației, se prelungește până cel puțin în 2025.
În 2024, ultimul an de mandat al președintelui Iohannis, urmează să se încheie, după întârzieri considerabile, și planurile-cadru determinate de vechea Lege a educației, cea din 2011, pe care șeful statului și-a propus să o schimbe la doar trei ani de la apariția ei și înainte ca cea mai mare parte dintre schimbările propuse atunci să intre în vigoare.
La PISA 2018, evaluarea elevilor de 15 ani din punct de vedere al competențelor-cheie (matematică, citire, științe), România era pe ultimele 2 locuri din Europa. La PISA 2022, se află tot acolo, pe penultimul loc – o dovadă de „reziliență”, conform ministrului Deca. Dar, spune tot aceasta, „schimbările reale, trainice durează”.
În ce manieră durează? O arată evoluțiile ultimelor săptămâni din anul 2023.
s-a strecurat in mica eroare in text. in loc de „va fi in sfarsit anul educatiei”, corect este „va fi anul de sfarsit al educatiei”.
După ce 11 luni nu se va face nimic pentru Educație, ultima lună va fi intitulată “luna educației”.
Apoi, tot așa. “săptămâna educației”, “ziua educației”, “ora educației”, “minutul educației” .
De fapt, acest al doilea mandat al domnului Iohannis a fost “ mandatul ipocriziei”.
Nu anul educației. Anul în care am scăpat de dulăparul ficus tălălău nesimțit.