Sorin Grindeanu și Lia Savonea fac front comun împotriva guvernului Bolojan: PSD și Înalta Curte folosesc argumente identice în documente oficiale în care atacă legislația ce costă miliarde de euro din PNRR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Proiectul Legii salarizării bugetarilor și legislația de mediu – ambele jaloane în valoare totală de peste 1,6 miliarde de euro – întâmpină o rezistență puternică atât din partea PSD, cât și a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Curtea, prin scrisorile semnate de președinta Lia Savonea și adresate conducerii Parlamentului, și partidul condus de Sorin Grindeanu au atacat luni proiectul folosind argumente identice: presupusa nelegalitate a mandatului și depășirea termenului constituțional de interimat de către ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. De asemenea, cele două entități mai folosesc un argument comun: guvernul Bolojan nu ar avea dreptul să inițieze proiecte pentru că e demis.

ÎCCJ denunță un presupus viciu de constituționalitate

Conform adreselor oficiale trimise de ICCJ către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, proiectul de lege este afectat de un viciu de neconstituționalitate încă de la momentul conceperii sale (ab initio). Instanța supremă arată că întreaga procedură de elaborare, fundamentare și negociere a proiectului a fost coordonată de un ministru al cărui mandat a încetat. Legea salarizării bugetarilor e jalon din PNRR și neadoptarea lui ar duce la pierderea a circa 770 de milioane de euro de la UE.

ICCJ invocă prevederile art. 107 alin. (3) și (4) din Constituție, susținând că termenul maxim de 45 de zile pentru exercitarea interimatului a fost depășit. În consecință, susține Savonea, Pîslaru nu mai deține competența constituțională de a exercita atribuțiile specifice de conducător al ministerului sau de titular al inițiativei legislative guvernamentale.

Instanța Supremă mai susține că reluarea proiectului de către parlamentari nu poate înlătura această nelegalitate de origine.

Ce a scris Lia Savonea în scrisoarea adresată președinților celor două camere ale Parlamentului:

”Totodată, inițiativa legislativă este afectată de un viciu distinct sub aspectul competenței constituționale a autorității care a exercitat atribuțiile specifice inițiatorului proiectului de lege. Deși Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a acționat în fapt ca autoritate inițiatoare, întreaga procedură de elaborare, fundamentare și promovare a proiectului a fost coordonată și asumată de un ministru al cărui mandat constituțional încetase ca urmare a expirării termenului maxim de 45 de zile prevăzut de art. 107 alin. (3) și (4) din Constituție pentru exercitarea interimatului funcției. După expirarea acestui termen, persoana desemnată să exercite interimar funcția de ministru nu mai deține competența constituțională aferentă acestei funcții și, în consecință, nu mai poate exercita atribuțiile pe care legea le rezervă ministrului în calitate de conducător al ministerului și titular al inițiativei legislative guvernamentale. Limita de 45 de zile instituită de Constituție are caracter imperativ și reprezintă o condiție de validitate pentru exercitarea atribuțiilor ministeriale, astfel încât depășirea acesteia lipsește de temei constituțional actele efectuate în exercitarea acestor competențe”.

ÎCCJ a mai prezenntat și un al doilea argument împotriva legii. Potrivit Liei Savonea, guvernul Bolojan nu ar avea dreptul să inițieze nici măcar discuții despre proiectul legii salarizării pentru că a fost demis de Parlament.

Ce scrie Savonea în scrisoarea către președinții Parlamentului: ”O asemenea inițiativă este susceptibilă a fi afectată de un viciu de constituționalitate încă de la momentul inițierii sale (ab initio), întrucât a fost promovată în condițiile în care Guvernul se afla în situația reglementată de art. 110 alin. (4) din Constituție, putând exercita exclusiv atribuțiile necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă, competențele Guvernului și ale membrilor săi sunt limitate prin Constituție, fiind excluse acele acte care angajează opțiuni majore de politică legislativă sau care depășesc sfera actelor necesare asigurării continuității administrației publice.”

PSD preia linia atacului juridic

În mod simetric, PSD folosește exact aceeași argumentație constituțională în comunicatul său oficial de luni, denunțând faptul că interimatul miniștrilor din Guvernul demis ar fi depășit limita imperativă de 45 de zile prevăzută de Constituție.

”Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, a scris PSD în comunicatul oficial de luni.

Social-democrații acuză Executivul că acționează neconstituțional prin adoptarea unor acte de dispoziție și politici publice pe termen lung — depășind cadrul strict al „administrării treburilor publice” permis unui guvern demis (art. 110 alin. 4 din Constituție), un alt punct de convergență cu criticile exprimate de ICCJ. PSD se referă la adoptarea de către guvernul Bolojan prin HG a Strategiei națională pentru conservarea biodiversității, un jalon PNRR care ”costă” 970 de milioane de euro.

”De la momentul demiterii de către Parlament, acțiunea executivă a Guvernului Bolojan este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă. Nu este interpretarea vreunui avocat, nu este vreo opinie politică — ci reprezintă norma constituțională explicită. În loc să respecte această regulă fundamentală a statului de drept, premierul demis Ilie Bolojan a ales s-o sfideze și s-o interpreteze abuziv, după bunul său plac. A inițiat acte de dispoziție — hotărâri de Guvern și politici publice cu impact pe termen lung — ceea ce îi era total și irevocabil nepermis”, a mai scris PSD în comunicatul citat.

Ca urmare a acestor presupuse abateri, PSD a anunțat sesizarea Curții de Apel București pentru suspendarea hotărârilor de Guvern adoptate pe 23 iulie 2026 și a altor acte normative considerate ilegale, dar și o plângere penală la Parchetul General.

Lia Savonea a mai anunțat la rândul său în comunicatul de luni că va ataca legea salarizării bugetarilor la CCR: ”În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare”.

Un expert în drept constituțional a explicat pentru G4Media că, dată fiind demiterea întregului guvern Bolojan prin moțiune de cenzură, cei șapte miniștri interimari care i-au înlocuit pe miniștrii PSD demisionari nu au o durată a mandatului de doar 45 de zile, ci trebuie să-și continue mandatele atât timp cât guvernul interimar e în funcție.

În ceea ce privește linia de atac comună PSD-ÎCCJ pe tema imposibilității ca guvernul Bolojan să adopte hotărâri de guvern sau să poarte discuții pe tema proiectului legii salarizării bugetarilor, același expert în drept constituțional a calificat-o drept ”prostie”. El a explicat că ”articolul 110 din Constituție arată clar că guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Dacă pentru administrarea treburilor publice, pentru a atrage banii din PNRR, e nevoie de hotărâre de guvern, atunci guvernul nu doar că poate, ci e obligat să adopte hotărârea”.