Analiză: 146 de miliarde de lei datorii la companiile de stat / O aplicație lansată de Cosette Chichirău dezvăluie „iluzia profitului” / Cele peste 1.700 de companii publice au datorii cât tot deficitul pe 2025 al României

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-un demers menit să aducă transparență într-unul dintre cele mai opace sectoare ale economiei românești, fostul parlamentar USR Cosette Chichirău a lansat o aplicație de monitorizare a celor 1.715 companii publice din România.

Motivația din spatele acestui instrument este dimensiunea uriașă și complexitatea acestui portofoliu care, în prezent, potrivit politicianului, cumulează datorii de 146 miliarde lei, o cifră care, conform autoarei, este echivalentă cu „tot deficitul pe 2025 al României”.

Prin acest proiect, cetățenii au posibilitatea de a înțelege mai bine un sector care angajează un sfert de milion de oameni și care, în ciuda cifrelor de afaceri impresionante, rămâne o povară structurală pentru bugetul de stat, explică Chichirău pe pagina ei de Facebook.

Analiza datelor extrase din aplicație oferă o perspectivă asupra sănătății financiare a acestor entități, împărțite între 1.381 de companii locale și 334 centrale.

Deși rezultatul net al portofoliului pentru anul 2025 pare la prima vedere pozitiv, cu un plus de 11,3 miliarde lei, realitatea acestor cifre este sumbră.

Cosette Chichirău avertizează că acest succes financiar este o conjunctură fragilă, deoarece „profitul de azi nu vine dintr-un stat care își administrează bine companiile, ci dintr-un val de prețuri la energie”.

Practic, doar trei giganți energetici — Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica — generează aproximativ 57% din tot profitul portofoliului, mascând pierderile masive din alte sectoare.

Fragilitatea acestui sistem este demonstrată prin comparația cu anul 2019, o perioadă cu prețuri normale la energie, când imaginea de ansamblu a fost radical diferită. În acel an, întreg portofoliul statului a înregistrat o pierdere de peste 1,5 miliarde lei, demonstrând că, în absența unor factori externi favorabili, „rămânem cu un portofoliu care structural pierde bani”.

În prezent, aproape 400 de companii continuă să ”sângereze financiar,” majoritatea fiind la nivel local, iar pierderile cumulate de peste 4,4 miliarde lei sunt susținute de o armată de peste 66.000 de angajați.

O problemă bizară și profund ineficientă identificată prin datele aplicației este existența așa-numiților „morți uitați”, notează Chichirău.

Este vorba despre aproximativ 125 de companii care, deși se află oficial în faliment, lichidare sau dizolvare, încă figurează în portofoliul statului și, mai surprinzător, păstrează peste 3.200 de salariați.

În acest context, Chichirău subliniază că munca Guvernului ar trebui să fie extrem de simplă, respectiv efectuarea unei curățenii administrative prin care să se închidă definitiv aceste entități, deoarece „nu are niciun sens ca statul să „dețină” pe hârtie companii moarte de ani de zile”.

Pentru restul portofoliului, viziunea propusă de fostul parlamentar implică o separare clară între companiile strategice, supranumite „crown jewels”, și restul entităților care se află într-o derivă financiară.

În cazul ”bijuteriilor coroanei”, precum porturile, aeroporturile și transportul de energie, misiunea executivului ar trebui să fie protejarea lor prin management profesionist și „zero folosire ca sursă de angajări sau contracte de partid”.

Pe de altă parte, pentru companiile din zona medie care oferă servicii publice esențiale, precum metroul sau termoficarea, se impune o subvenționare transparentă și o conducere eficientă, în timp ce restul relicvelor administrative fără utilitate publică ar trebui comasate sau desființate.

Deși există inițiative timide de reformă, cum este proiectul-pilot realizat de Oana Gheorghiu pe 22 de companii, Cosette Chichirău atrage atenția că acesta reprezintă doar 1% din totalul necesar.

Mesajul analizei sale este că momentul actual, marcat de profiturile conjuncturale din energie, reprezintă o oportunitate care nu trebuie irosită.

Ea concluzionează că „profitul de azi, din energie, e un cadou de conjunctură” și că este imperativ ca aceste resurse să fie folosite pentru reformă și curățenie.

”Tocmai de aceea acum, cât avem bani, este momentul să facem reformă și curățenie, nu să ne relaxăm. Iar pentru asta e nevoie ca aceste companii să fie conduse de profesioniști, în interesul cetățenilor, nu de oameni numiți politic. Companiile publice sunt ale noastre, ale tuturor. Sper ca această aplicație să ajute munca celor care trebuie să aibă grijă de ele”, mai scrie Chichirău.