Analiști din Spania și Italia pun sub îndoială democrația din România. ”Cazul românesc arată o tendință tot mai recurentă în fostele republici post-sovietice: invocarea factorului anti-rus, element catalizator și unificator pentru elitele politice consacrate”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

The Objective din Spania și Huffington Post, ediția italiană, atrag atenția asupra felului în care autoritățile române au gestionat criza alegererilor naționale. ”În fața anulării alegerilor prezidențiale din România din motive dubioase care arată clar că clasa politică românească a ales să nu respecte regulile”, scriu spaniolii.

”Chiar și în cele mai cunoscute cazuri de la care a pornit totul, votul în favoarea Brexitului și alegerea lui Trump în 2016, literatura științifică este în mare măsură sceptică cu privire la faptul că rezultatele au fost determinate de manipularea prin intermediul rețelelor sociale”, precizează și italienii.

Alejandro Molina precizează în articolul ”România, o democrație liberală?” din ”The Objective” că în cazul anulării alegerilor prezidențiale din România „instanța s-a limitat la a afirma că dovezile și motivele vor fi deja publicate în textul integral al deciziei sale în Monitorul Oficial”.

”Dacă o astfel de decizie nu era deja destul de neobișnuită într-o țară din UE, s-a întâmplat să fie precedată de o altă decizie a aceleiași Curți, ordonând renumărarea voturilor din primul tur. La încheierea renumărării voturilor și constatând că nu există nereguli semnificative, Curtea nu a avut de ales decât să confirme rezultatele.

Vădit nemulțumită de aceste rezultate, administrația prezidențială – condusă de Klaus Iohannis, președintele Partidului Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, la care voi face aluzie mai târziu – a declasificat documente care sugerează o campanie electorală neregulamentară coordonată de TikTokplatformă, care este ceea ce a determinat în cele din urmă Curtea Constituțională să anuleze alegerile.

Îndoielile cu privire la regularitatea campaniei social media au determinat Comisia Europeană – mâna lungă a lui Von der Leyen – să deschidă o investigație asupra utilizării algoritmilor în TikTok în temeiul Directiva UE privind serviciile digitale, adoptată la începutul acestui an.

Se întâmplă însă că, deși TikTok a permis într-adevăr propaganda politică de facto în timpul alegerilor, încălcând propriile sale politici de utilizare și, aparent, propriile legi ale României, toți candidații principali, nu doar câștigătorul alegerilor citat în documentele declasificate, ar fi beneficiat de aceste nereguli”, scriu spaniolii.

În concluzie, ”oricum ar fi, cazul românesc arată o tendință tot mai recurentă în fostele republici post-sovietice (gândiți-vă la Georgia): invocarea factorului anti-rus ca element catalizator și unificator pentru ca elitele politice consacrate să presupună că apariția noilor mișcări politice le face pro-ruse, echivalându-le cu ideologii autoritare.

Până la organizarea de noi alegeri în România, actualul șef de stat, menționat Klaus Iohannis, care a sintetizat admirabil situația: „România este o țară stabilă, solidă și sigură. Spun asta pentru economie, pentru investiții, pentru piețe. O spun pentru Uniunea Europeană: România este și rămâne o țară sigură și solidă. O spun pentru NATO: România este o țară sigură și solidă;

A omis să spună că democrația liberală și procedurile ei nu sunt în pericol. Pentru a ne pune pe gânduri”, se mai precizează în articol.

În ediția italiană a ”Huffington Post” tonul este similar.

”Georgescu poate să aibă trăsături de neprezentabilitate și să spună lucruri care nu ne plac sau să devieze de la fapte, dar are tot dreptul să fie ales dacă nu se poate demonstra sau aduce la cunoștința opiniei publice că este agent în slujba unei puteri străine (sau vinovat de fapte cel puțin la fel de grave). Mai ales că una dintre ipotezele care stau la baza posibilei reacții exagerate, și anume influența social media asupra rezultatelor alegerilor, este departe de a fi stabilită„, scrie în articol.

Aici se face o comparație cu votul pentru Brexit și pentru alegerea în două rânduri a președintelui Donald Trump.

”Chiar și în cele mai cunoscute cazuri de la care a pornit totul, votul în favoarea Brexitului și alegerea lui Trump în 2016, literatura științifică este în mare măsură sceptică cu privire la faptul că rezultatele au fost determinate de manipularea prin intermediul rețelelor sociale. Și, în plus, marja largă a lui Trump obținută opt ani mai târziu și necontestată de adversarul său ar părea să fie o validare ex post a acestui lucru. Prin urmare, cu sau fără inteligență artificială, chiar dacă ne uităm la incursiunile puternice ale lui Musk în campania dinaintea următoarelor alegeri importante din calendar, cele din Germania, recomandăm prudență și calm”, se precizează în articol.