America divizată: În ce state este iubit Trump, unde este respins

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La mai bine de un an de la revenirea la Casa Albă, ratele de aprobare ale președintelui Donald Trump conturează o imagine familiară, dar mai accentuată, a diviziunii politice din America, cu o țară împărțită aproape complet în două: statele roșii, unde liderul de la Casa Albă rămâne popular, și statele albastre, unde opoziția este copleșitoare. În afară de acestea, mai există un grup tot mai restrâns de state-cheie unde nemulțumirea americanilor față de președintele republican depășește susținerea lui, dar nu în mod decisiv.

Informația pe scurt:

·        Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie trecut, după ce a câștigat votul popular și toate statele swing la scrutinul din 2024

·        Republicanii controlează ambele camere ale Congresului și beneficiază de o majoritate conservatoare la Curtea Supremă

·        La peste un an de mandat, aproximativ 60% dintre americani dezaprobă performanțele președintelui, iar aprobarea lui se află în jur de 30-40%

·        America este puternic polarizată: statele roșii îi rămân loiale liderului de la Casa Albă, iar statele albastre îl resping în proporții mari

·        În statele swing, dezaprobarea depășește aprobarea, dar diferențele sunt relativ mici

·        Harta politică sugerează stabilitate și poziții consolidate, iar viitoarele alegeri vor depinde de marje reduse în statele-cheie

Revenit la Casa Albă

Republicanul Donald Trump a fost învestit ca cel 47-lea președinte al Statelor Unite pe 20 ianuarie 2025, la două luni după ce a câștigat detașat alegerile pentru Casa Albă în fața democratei Kamala Harris.

Trump a câștigat votul popular, având 77.302.580 voturi (49,81%) față de 75.017.613 voturi (48,34%) pentru Harris și a spulberat-o pe democrată în Colegiul Electoral: 312 de voturi electorale față de doar 226 de voturi electorale pentru candidata stângii.

Trump și-a trecut în cont toate cele șapte state swing la acele alegeri – Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania, Michigan. El a devenit astfel primul candidat la președinție din partea oricărui partid care a făcut acest lucru după victoria istorică a lui Ronald Reagan din 1984 împotriva lui Walter Mondale, în care republicanul a fost reales la Casa Albă după ce și-a trecut în palmares 49 de state.  De asemenea, Trump a fost primul republican care a câștigat votul popular în ultimii 40 de ani.

În plus, republicanii domină în prezent ambele camere ale Congresului de la Washington care le permite să pună umărul la implementarea agendei America First a celui de-al 47-lea președinte. Republicanii au 53 de mandate în Senat (unde majoritatea este de 51 de locuri), în timp ce democrații au 45 de scaune, iar independenții care votează de obicei cu democrații ocupă două locuri, respectiv Angus King și Bernie Sanders.

De asemenea, Partidul Republican are un control, e adevărat, extrem de fragil, și în Camera Reprezentanților, cu 218 de mandate față de 214 pentru democrați. Trei locuri sunt vacante. Majoritatea în camera inferioară a legislativului american, unde sunt 435 de locuri, este de 218 mandate.

La acestea se adaugă majoritatea conservatoare a Curții Supreme, cu trei magistrați numiți de Trump în primul său mandat (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett), precum și sute de judecători nominalizați de republican pentru curți federale și de apel.

Așa cum am scris în noaptea alegerilor din noiembrie 2024, la aproape patru ani după ce a părăsit Casa Albă cu coada între picioare, în contextul asaltului asupra Capitoliului ce părea să pună capăt carierei sale politice, și în condițiile în care era vizat de 91 de acuzații în patru cazuri penale, Donald Trump a realizat una dintre cele mai spectaculoase reveniri din istorica politică modernă a Americii, câștigând alegerile pentru Casa Albă în fața democratei Harris.

Victoria lui Trump, la care se adaugă succesul republicanilor în Congres, l-au transformat pe fostul om de afaceri și miliardar în cel mai puternic președinte republican din era modernă, a scris Axios imediat după scrutin.

Un an controversat

La mai bine de un an după revenirea triumfală la Casa Albă, al doilea mandat al președintelui Trump a fost însă marcat de o polarizare politică accentuată, utilizarea fermă a puterii executive, reacții juridice de opoziție și controverse reînnoite.

Sondajele naționale recente arată că Trump se confruntă cu un nivel semnificativ de dezaprobare publică, alegătorii fiind tot mai îngrijorați de economie, de costurile îngrijirii medicale și de direcția generală a politicilor sale.

Un sondaj Washington Post-ABC News-Ipsos realizat înaintea discursului privind Starea Națiunii – care va avea loc marți – a constatat că aproximativ 60% dintre americani dezaprobă modul în care Trump își exercită funcția, în timp ce nivelul de aprobare se situează între sfârșitul intervalului de 30% și începutul celui de 40%, în funcție de domeniul analizat. Interesant este și faptul că ancheta a indicat că democrații au făcut puține progrese în a-i convinge pe americani că au idei sau politici mai bune de oferit.

O trăsătură definitorie a primului an de mandat a fost utilizarea agresivă a autorității executive. Administrația Trump a promovat măsuri tarifare extinse și a invocat puteri economice de urgență, ceea ce a generat contestații juridice. Vineri, Curtea Supremă a stabilit, cu 6 voturi pentru la 3 voturi împotrivă, că președintele Trump și-a depășit atribuțiile constituționale atunci când a impus tarife globale extinse în baza unei legi privind puterile de urgență, respectiv Emergency Economic Powers Act din 1977. 

Magistrații de la cea mai înaltă instanță din SUA au afirmat că puterea de a impune taxe și tarife aparține Congresului, nu președintelui, iar Constituția atribuie în mod explicit puterea de impozitare legislativului. Ca urmare, majoritatea tarifelor globale impuse în baza acelei legi au fost anulate de către judecătorii de la Curtea Supremă.

Decizia celei mai înalte instanțe din SUA evidențiază o temă mai amplă a celui de-al doilea mandat: încercarea de a maximiza autoritatea prezidențială, întâmpinată de control judiciar și de o dezbatere tot mai intensă privind separația puterilor în stat. Așa cum scriam anul trecut, judecătorii – în special cei numiți de președinții democrați – au devenit treptat ultima linie de apărare împotriva deciziilor și acțiunilor luate de Administrația Trump, despre care democrații și diferite grupuri de advocay susțin că reprezintă “o încălcare flagrantă a legii.”

Pe de altă parte, aplicarea legislației privind imigrația a redevenit centrală în agenda lui Trump. Administrația a intensificat eforturile de deportare și a înăsprit politica la frontieracu Mexicul, măsuri lăudate de susținători drept restabilire a ordinii, dar criticate de opozanți ca fiind excesiv de dure și controversate din punct de vedere juridic. Organizațiile pentru drepturi civile au exprimat îngrijorări legate de respectarea procedurilor legale și de extinderea atribuțiilor executive, iar omorârea a trei cetățeni americani de către agenți ai U.S. Immigration and Customs Enforcement (Serviciul pentru Imigrație și Vamă al Statelor Unite) a exacerbat tensiunile între administrație și oficialii din statele democrate.

Pe plan intern, Trump a adoptat și poziții confruntaționale față de instituțiile pe care le consideră ostile politic. De exemplu, în primul an al celui de-al doilea mandat al lui Trump, mai multe instituții și programe federale au fost vizate de reduceri bugetare, înghețări temporare de fonduri sau restructurări administrative. Deși niciun departament major al cabinetului nu a fost închis complet – un pas care ar necesita aprobarea Congresului -, administrația a propus diminuarea rolului federal în domenii precum educația, protecția mediului și cooperarea internațională. Agenții precum USAID, Environmental Protection Agency (EPA) și Consumer Financial Protection Bureau (CFPB) au fost supuse revizuirilor bugetare și presiunilor pentru reducerea atribuțiilor.

În paralel, unele programe din cadrul Department of Justice, în special cele legate de drepturile civile, au fost restructurate sau au primit finanțare redusă. De asemenea, finanțarea federală pentru instituții media publice precum PBS și NPR a fost din nou pusă sub semnul întrebării în cadrul dezbaterilor bugetare. Criticii acestor măsuri susțin că ele slăbesc capacitatea statului de a proteja drepturile consumatorilor, mediul și libertatea presei, în timp ce susținătorii administrației argumentează că este vorba despre eficientizare, reducerea cheltuielilor și limitarea extinderii aparatului federal.

În contrast, domeniile legate de securitatea națională și aplicarea legilor imigrației au beneficiat de sprijin bugetar consolidat. Agenții precum ICE și Customs and Border Protection (CBP) au rămas prioritare în agenda administrației.

Din punct de vedere economic, Trump a relansat o abordare comercială puternic orientată spre principiul America First. Strategia sa reînnoită de impunere a tarifelor a tensionat relațiile cu unii aliați tradiționali și a generat volatilitate în discuțiile comerciale, însă Trump a afirmat că această abordare consolidează industria internă și capacitatea de negociere a SUA.

Pe plan internațional, aliați europeni și-au exprimat neliniștea față de schimbările de orientare și de retorică ale SUA, în timp ce Trump continuă să privilegieze relațiile bilaterale în detrimentul cadrelor multilaterale. Amenințările republicanului de a prelua controlul asupra insulei Groelanda, atacarea instalațiilor nucleare ale Iranului în vara trecută sau capturarea recentă a președintelui socialist din Venezuela, Nicolás Maduro, au agitat continuu scena internațională.

În decembrie trecut, Trump și-a publicat Strategia de Securitate Națională (National Security Strategy sau NSS), concentrându-se pe consolidarea unei prezențe militare mai mari a Americii în emisfera vestică, echilibrarea comerțului global, întărirea securității la frontieră și câștigarea războiului cultural cu Europa.

Documentul de 33 de pagini dezvoltă ideologia America First a lui Trump, dar oferă și prima referire explicită la intenția președintelui de a replica Doctrina Monroe, solicitând dominația SUA în emisfera vestică.

Într-un comentariu pentru G4Media.ro făcut în acel moment, profesoara Rachel Epstein de la University of Denver a spus că Strategia de Securitate Națională a SUA în raport cu Europa este profund greșită și servește intereselor lui Putin, adăugând că documentul eșuează, de asemenea, în a recunoaște măsura în care Europa și UE sunt alcătuite în mare parte din democrații prospere – în contrast cu situația din Statele Unite, unde Administrația Trump a erodat calitatea democrației.

În combinație cu confruntările frecvente care au implicat figuri politice de rang înalt și lideri din mediul de afaceri, anul a fost marcat de controverse persistente care au influențat opinia publică americană la nivel național, cel mai important scandal fiind cel centrat în jurul infractorului sexual Jeffrey Epstein.

Ruptă în două

Acesta este contextul în care comentatorii de la Newsweek au analizat datele unui sondaj de opinie care arată statele americane unde Trump continuă să fie popular și unde dezaprobarea alegătorilor față de politicile sale este majoritară.

Noile date defalcate stat cu stat arată o țară împărțită între bastioane “roșu intens” (culoarea republicanilor) unde Trump rămâne popular, state “albastru intens” (regiunile dominate de democrați), unde opoziția este copleșitoare, și un grup tot mai restrâns de state-cheie unde nemulțumirea față de liderul de la Casa Albă depășește aprobarea față de politicile sale, dar nu în mod decisiv.

Experții au analizat datele Civiqs, care includ răspunsurile a 87.117 alegători înregistrați din perioada 20 ianuarie 2025 – 19 februarie 2026, și care arată ponderea adulților din fiecare stat care spun că aprobă sau dezaprobă modul în care Trump își exercită funcția, precum și un grup mai mic care afirmă că nici nu o aprobă, nici nu o dezaprobă.

Astfel, în mare parte din sudul Americii și în unele regiuni din Vestul Muntos, Trump continuă să înregistreze majorități sau sprijin apropiat de majoritate.

Virginia de Vest se remarcă drept cel mai puternic stat susținător al său, cu 58% aprobare și doar 35% dezaprobare, ceea ce îi oferă o rată netă de aprobare  de +23 puncte.

Oklahoma (cu o rată de aprobare de 57%), Wyoming (57%), Dakota de Nord (56%), Arkansas (54%), Alabama (53%), Idaho (53%), Montana (53%), Dakota de Sud (53%) și Tennessee (52%) rămân ferm de partea lui Trump.

Comentatorii au notat că acestea sunt state în care susținerea republicanilor a fost majoră de ani de zile, iar harta arată puține semne de erodare. În multe dintre ele, aprobarea președintelui depășește dezaprobarea cu două cifre, sugerând că opiniile nu sunt doar partizane, ci stabilizate, iar Trump se bucură în continuare de susținerea locuitorilor.

Chiar și în state unde aprobarea se situează mai aproape de 50%, precum Kentucky, Indiana, Utah și Mississippi, Trump păstrează un avantaj restrâns, subliniind că sprijinul său rămâne durabil în regiunile conservatoare din punct de vedere cultural.

La celălalt capăt al spectrului, poziția lui Trump este cea mai slabă pe Coasta de Vest și în Nord-Est, unde dezaprobarea americanilor față de modul în care republicanul își exercită atribuțiile de președinte depășește frecvent două treimi dintre respondenți.

Hawaii înregistrează cea mai ridicată rată de dezaprobare a lui Trump din întreaga Americă, cu 77% dintre respondenți spunând că dezaprobă modul în care republicanul conduce SUA și doar 19% o aprobă. Este o rată netă de aprobare de -58 puncte. Vermont urmează îndeaproape, cu 75% dintre americanii chestionați care dezaprobă acțiunile lui Trump și doar 22% alegători care le aprobă, pentru o rată netă de -53 puncte.

În California, Washington, Oregon, Massachusetts, Maryland, New York, Rhode Island, Connecticut și New Jersey, aproximativ două treimi sau mai mult dezaprobă performanțele lui Trump la Casa Albă.

Aprobarea în aceste state se situează adesea în jurul a 20-30%. În California, doar 26% dintre locuitori aprobă modul în care Trump se ocupă de conducerea țării. În Massachusetts și Maryland, aprobarea este de 25%, în timp ce Hawaii are cel mai scăzut nivel de aprobare la nivel național, cu 19%.

Potrivit Newsweek, cifrele sugerează o opoziție consolidată, nu o nemulțumire temporară. Chiar ținând cont de respondenții indeciși, Trump se confruntă în aceste state cu un deficit structural semnificativ, care s-a schimbat puțin în timp.

Dar cea mai relevantă parte politică a hărții creionate de răspunsurile la ancheta Civiqs se află în zona de mijloc. În multe state tradițional competitive, așa-numitele swing states, rata de aprobare a lui Trump este sub nivelul dezaprobării – dar adesea cu diferențe de o singură cifră, nu cu scoruri zdrobitoare. Așa cum am scris mai sus, Trump și-a trecut în cont toate cele șapte state swing la alegerile din noiembrie 2024, respectiv Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania, Michigan.

În prezent, rata de aprobare a lui Trump în Pennsylvania este de 40%, față de 55% rata de dezaprobare, ceea ce îl plasează pe președinte la 16 puncte sub zero. În 2024, Trump a câștigat Pennsylvania cu 50,4% din voturi, față de 48,7% pentru Kamala Harris.

În Michigan, Trump are o rată de aprobare de 37%, în timp ce 58% dintre alegătorii înregistrați dezaprobă acțiunile sale, o rată netă de -21 puncte. În 2024, Donald Trump a câștigat Michigan cu 49,7% față de 48,3% pentru Harris, recucerind un stat pe care îl câștigase în 2016 – și o piesă esențială din așa-numitul “Zid Albastru” al democraților.

În Wisconsin, liderul de la Casa Albă înregistrează o rată de aprobare de 42% și una de dezaprobare de 54%, pentru o rată netă de -12 puncte. La ultimele alegeri prezidențiale, Trump a recâștigat Wisconsin, un stat pe care îl câștigase în 2016, dar pe care îl pierduse în urmă cu cinci ani în fața lui Joe Biden. El a avut 49,7% în 2024, față de 48,8% pentru Harris.

Arizona, Georgia, Carolina de Nord și Nevada urmează un tipar similar, arată datele Civiqs, cu rate de aprobare pentru Trump în jurul valorii de 40% și rate de dezaprobare între 50% și 55%. Florida și Texas se află și ele în această zonă, cu 44% rate de aprobare și 52% rate de dezaprobare în ambele state.

Semnificații

Analiștii de peste ocean au scris că marjele contează. Deși Trump se află într-o zonă delicată în sondaje, diferența este suficient de mică încât schimbări în prezența la vot, intensitatea susținerii sau mobilizarea alegătorilor indecișilor ar putea influența semnificativ rezultatul viitoarelor alegeri.

Comentatorii au mai remarcat că, în aproape fiecare stat, ponderea celor care spun că nici nu aprobă, nici nu dezaprobă performanțele lui Trump este relativ modestă, de obicei între 3% și 6%.

Aceasta sugerează că majoritatea americanilor și-au format deja o opinie, iar în multe locuri aceste opinii sunt profund înrădăcinate. Totuși, în statele strâns divizate, chiar și mici mișcări în rândul alegătorilor indeciși sau slab aliniați, pot înclina balanța.

Potrivit celor de la Newsweek, privită în ansamblu, harta celor care îl susțin pe Trump și a celor care îl dezaprobă arată o Americă care seamănă mult cu cea de la urne, dar cu contururi mai accentuate.

Statele cele mai favorabile lui Trump rămân solid susținătoare, în timp ce statele cele mai ostile nu arată semne de atenuare a opoziției. Iar în zona de mijloc, nemulțumirea depășește aprobarea președintelui republican, dar nu la niveluri care să scoată aceste state complet din joc.

La treisprezece luni de la începutul mandatului, cifrele arată un electorat în mare parte înrădăcinat în pozițiile sale, cu liniile de confruntare cele mai clare în statele care contează cel mai mult.

Cu majoritatea alegătorilor deja ferm poziționați, următoarele schimbări pe hartă sunt probabil să provină nu din modificări majore de opinie, ci din mici mișcări în statele-cheie strâns divizate, unde aprobarea și dezaprobarea rămân în marje de o singură cifră, cred comentatorii.

Cum a reacționat administrația la aceste procente? Un purtător de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a declarat: “Sondajul suprem a fost pe 5 noiembrie 2024, când aproape 80 de milioane de americani l-au ales în mod covârșitor pe președintele Trump pentru a-și îndeplini agenda populară și de bun-simț. Președintele a făcut deja progrese istorice nu doar în America, ci și în lume. Nu este surprinzător că președintele Trump rămâne cea mai dominantă figură din politica americană.”

Iar Trump a scris pe platforma Truth Social în această lună: “Cele mai mari cifre din sondaje pe care le-am primit vreodată. Evident, oamenilor le place o Țară puternică și influentă, cu cea mai bună economie, DIN TOATE TIMPURILE!”

Concluzia este că, la mai bine de un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump conduce o Americă aproape perfect împărțită în două blocuri politice distincte. Harta aprobării sale reproduce, în linii mari, rezultatul alegerilor din 2024: statele roșii rămân solid în spatele președintelui, statele albastre îi sunt profund ostile, iar bătălia reală se poartă în continuare în câteva teritorii-cheie unde diferențele sunt relativ mici.

Analiștii spun că datele arată că nu asistăm la o schimbare majoră de direcție a electoratului american, ci la o consolidare a pozițiilor deja existente. Opoziția este adânc înrădăcinată în statele democrate, iar sprijinul rămâne stabil în bastioanele republicane. În statele swing însă, marjele reduse sugerează că mobilizarea, prezența la vot și dinamica campaniilor viitoare pot face diferența.

Trump rămâne o figură dominantă și influentă, dar profund contestată în Statele Unite. Polarizarea Americii nu s-a diminuat, ci s-a clarificat, iar direcția viitoare a politicii americane va depinde, din nou, de acele câteva state în care balanța poate fi înclinată de variații minore în opinia publică. Independenții și indecișii vor decide și alegerile prezidențiale din 2028.

Surse: AP, New York Post, CBS News, Axios, Washington Post, CNN, Newsweek, Civiqs, Politico, ucsb.edu, whitehouse.gov, X