Alianța nocivă dintre elemente ale stângii progresiste și islamo-fasciști, pericol pentru democrație. Analiză The Spectator

Analiză a publicației britanice THE SPECTATOR, preluată de Rador Radio România:

În Franța, Olanda, Italia, Belgia, Polonia, Ungaria și Austria partide etichetate de adversarii lor drept „de extrema dreaptă” sunt pe o traiectorie care pare că le va aduce scoruri semnificative la alegerile europene de luna viitoare. Spre ciuda politicienilor progresiști, Giorgia Meloni, Marine Le Pen și Geert Wilders sunt personaje apreciate de numeroși alegători. Însă grupurile de centru din Parlamentul European (PE) sunt hotărâte să facă tot posibilul pentru a-i opri.

„Ne confruntăm cu un moment crucial în istoria proiectului nostru european, în care încă o dată extrema dreaptă încearcă să aducă înapoi cele mai întunecate pagini ale istoriei noastre”, se afirmă într-un comunicat publicat pe 8 mai de o coaliție de entități de stânga, verzi și de centru din PE. Momentul publicării nu e o coincidență: acea zi marca a 79-a aniversare a Zilei Victoriei în Europa. Comunicatul avertizează că partidele de „extrema dreaptă” reprezintă o amenințare la adresa democrației, ca urmare a „cazurilor mereu mai multe de hărțuire, vandalism, diseminare de dezinformare, calomnie și discurs al urii”.

Comunicatul se încheie cu angajamentul că semnatarii „nu vor coopera niciodată și nici nu vor forma o coaliție” cu un partid de „extrema dreaptă”. Textul face apel și la Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, să-și asume acel mesaj.

Acest comunicat reprezintă o insultă la adresa inteligenței electoratului european. Alegătorii au ochi și urechi și sunt conștienți de cele petrecute în Europa în ultimele luni. Nu studenții de extrema dreaptă cer distrugerea Israelului; nu deputați de-ai lui Marine Le Pen au fost interogați de poliție sub acuzația de „apologia terorismului” [legat de Hamas – n.a.]; nu un deputat spaniol de dreapta a scris pe X imediat după atacul din 7 octombrie: „Astăzi și întotdeauna, alături de Palestina”; nu un primar de dreapta al Bruxelles-ului a împiedicat politicieni aleși democratic să ia cuvântul la o conferință, pentru că nu îi conveneau opiniile lor politice; și nu un parlamentar suedez de dreapta a participat recent la o conferință având legături cu Hamas.

Europa lasă într-adevăr impresia că s-ar putea întoarce la „cele mai întunecate pagini ale istoriei noastre”; însă nu dreapta e cea care e răspunzătoare pentru multe dintre cele mai tulburătoare evenimente recente: răspunzătoare e o alianță nocivă între elemente ale stângii progresiste și amicii lor islamiști.

Bărbatul împușcat letal vineri în Franța, în timp ce dădea foc unei sinagogi, era un algerian; și bărbatul întemnițat pe viață săptămâna trecută pentru uciderea unui pensionar în Hartlepool, „în numele poporului din Gaza”, e un marocan.

Islamo-fascismul e lucrul care îi înspăimântă astăzi pe mulți europeni: dascăli asasinați fiindcă expun imagini cu profetul musulman; fete bătute până la leșin pentru că refuză să poarte batic; bărbați omorâți cu cuțitul pentru că se simt atrași de alți bărbați sau pentru că beau alcool.

Și alt lucru care îi mai îngrijorează pe alegători e faptul că atât de mulți politicieni progresiști trăiesc într-o stare de negare permanentă; nu pot sub nici o formă să înfrunte adevărul în față. Nu mai știu ce să facă în privința „islamofobiei” – chiar în timp ce persecuția evreilor a ajuns la ordinea zilei în Europa.

Pe lângă minciunile și amăgirile adversarilor lor politici, mai sunt și alți factori care explică popularitatea politicienilor precum Meloni, Wilder și Le Pen. Ei înțeleg ce nebunie e politica Net Zero, ce înseamnă granițele deschise și știu că numai masculul acestei specii deține un penis.

Stânga europeană s-a rătăcit secolul acesta, iar drept dovadă stă faptul că majoritatea celor 27 de state care alcătuiesc UE sunt conduse de guverne de diverse nuanțe de dreapta. Stânga nu va putea inversa această tendință decât atunci când va putea vorbi și acționa cu curaj și onestitate.

Un bun început l-ar constitui publicarea unui nou comunicat care să-i alerteze pe alegători cu privire la pericolul real care-i pândește la alegerile pentru PE, o coaliție care reprezintă o amenințare autentică.

Coaliția „Free Palestine” [„Palestina Liberă”] e alcătuită din partide din mai multe țări, între care Franța, Belgia, Suedia și Germania. Unul dintre purtătorii ei de cuvânt, parlamentarul belgian Fouad Ahidar, a declarat: „Sunt două chestiuni majore pe care vrem să le discutăm: islamofobia în Europa, care e în ascensiune, și problema palestiniană”. Tot Ahidar e cel care a calificat măcelărirea de către Hamas a 1.200 de israelieni drept „un răspuns mic” la 75 de ani de „masacre”.

Programul electoral al coaliției Free Palestine prevede o schimbare „radicală” a orientării diplomației europene. Aceasta ar putea include legitimarea Hamasului și Jihadului Islamic drept organizații politice, precum și adoptarea de sancțiuni contra Israelului. Propune de asemenea să fie ilegal ca un cetățean european să se înroleze în armata Israelului.

Componenta franceză a coaliției se numește Uniunea Democrată a Musulmanilor Francezi (UDMF), care și-a proclamat drept raison d’etre anti-sionismul și antiimperialismul. O altă organizație care operează în Franța a Frăția Musulmană. Profesoara universitară Florence Bergeaud-Blackler, doctor în antropologie, a publicat anul trecut o carte despre această organizație și drept urmare se află acum sub protecția poliției. Ea a declarat pentru Le Figaro: „Rețelele Frăției Musulmane din Franța operează în două moduri: fie își depun ouăle în partidele cucilor de extrema stângă, în speranța de a infiltra aceste organizații, fie își arborează fățiș drapelul propriu”.

A sosit momentul ca stânga europeană să se maturizeze. Pălăvrăgeala despre Mussolini și mareșalul Pétain nu-și mai are rostul acum. Există un nou pericol care se răspândește pe tot cuprinsul Europei și iată că din nou ținta lui principală o constituie evreii.

Traducere: Andrei Suba